pisoi obraznic si nesuferit

da da da...fara nici o urma de indoaiala ca sunt o eroina. de sambata am pisoi si deja pot sa ma laud cu dresarea pe jumatate. daca duminica si luni au fost zile de tatonare, de delimitare a teritoriului, a educatiei, deja marti puteam spune ca am pisoi educat. yeaaah...right.
s-o luam inca cu inceputul. sambata alteta sa a aterizat la domitziliu si am inceput sa ne tatonam. sa nu va imaginati ca e o frumusete de pisoi. nu nu nu. este uratel si slab ca un tzar. imi face concurenta cu brio. e un gri tigrat, cu o mutra ascutita si ochi speriosi.
eu sunt mai dintr-o bucata si nu am experienta cu matzi , asa ca am aplicat strategia mamei - d-na educatoare in actiune. am inceput activitatea de dresat si educare a pisoiului.
1. nu are voie sa stea in pat cand mananc. nu m-am inteles cu el pana cand nu l-am dat jos fortat din pat. azi pot declara cu mana pe inima ca in momentul in care aude: "jos!!!" nici macar nu se mai agita sa se cocoate in pat.
2. papa se ofera dimineatza pe la 7 jumate (mrrr..wk-ul meu..) si seara pe la 7. chestie relativa deoarece a inceput sa devina sclifosit. a inceput cu papa in forma de stelute, apoi s-a strambat la papica adusa de zana. tot ce e nou e bun, ce a mai mancat...face pe niznaiu. urechere zdravana ca nu se mai poate.
3. somnul care inseamna 2 subcategorii:
a. nu se doarme cu mine in pat. am ajuns la 2 descocotzari din pat pe noapte, ceea ce e o realizare majora. nu a inteles cum sta treaba pana cand nu i-am dat 2 palmutze. cam ratate ca era in miscare. la moment il chinuie pe fratele meu. dar mi-a fost mila de el si i-am vandut pontul cu "jos" si cu palmutele. nu de alta, dar ii sarea numai in cap..=))
b. nimeni nu se trezeste inainte de a suna ceasul, adica la 7 dimineatza. la moment domnu pisoi are nemti in fund incepand cu 6 dimineatza si se potoleste pe la 7. si inca azi a fost bine, ieri imi vedea sa-l trimit undeva cat mai apropiat de originile lui obscure.
dar deja am inceput sa ne cunoastem. asa ca am sperante mari in legatura cu wk asta. daca vin bombanind luni...ignorati-ma. nu ma bagati in seama. inseamna ca pisoiu iar a facut pe niznaiu.

Am emotii

nu va mai mirati..mi se intampla si mie din cand in cand. si va lamuresc mintenas de ce. maine vine pisu mic. pricepeti?
ieri stateam cu iuli si aberam pe aceasta tema. cum milady are un talent deosebit pentru scenarii, am inceput sa visam cu ochii deschisi. in primul ei scenariu, eu sunt pe post de primadona. adica vedeta, pentru ca se pare ca am calitati deosebite de actrita. ajungand aici, am facut legatura inteligenta cu un anumit film care se lanseaza azi.
asa ca am propus un rol pentru bubulina. am mentionat ca bubu este un mare talent. cum se pare ca iuli apreciaza ca bubulescu stie mai bine sa joace rolul unui personaj negativ, a reiesit ca bubu este criminalu(a) care sta dupa usa cu toporul.
in acest moment intra in actiunea agentul 00codi, cu ochii sai albastri, accentul british, maniere perfecte si stil. el trebuie sa-l salveze pe pisu mic, care inca nu s-a stabilit ce rol joaca. parerea mea ca i se potriveste rolul unui baietas de cartier, haios si descurcaret, un hotoman de inimi feminine. iuli a protestat si i-a scris un rol de baietel timid, genial, care e fortat sa creeze o bomba.
sunt flatarisita pana peste cap de importanta acordata lu pisu mic. sper sa nu si-o ia in cap. trebuie sa stau cu ochii pe el sa nu isi ia aere de vedeta. hm....
azi ma duc cu iuli sa-i cumparam unele, altele...castronel, papica, nisip, baita pentru pisoiasi... eeeeeeeee....ce credeti voi? o intreaga tevatura. asa ca in seara asta trebuie sa termin curatenia, macar asa de suprafata. intrebarea este: cum va reactiona tata popa cand va da cu ochii de pisu mic si invers.

despre unele si altele

stau si ascult "material girl" si imi vine sa tzopai. sunt bine dispusa, dar tocmai a intrat gogu pe mess, asa ca ma astept la o veste desteapta. stati sa vedem. aha, nu e o veste proasta. azi tata popa spusese ca vine cu mobila de bucatarie. si ma gandeam ca se amana. se pare ca e pe drum. e de bine, pana ajung acasa si iar ma infurii. am asa o presimtire....
azi e o zi speciala. da da da!!!!! well..fu si in wk. da in wk perishoara minora a devenit majora. acu tre sa stau sa-i gasesc o alta denumire, ca lala, lalau, lauroi babaloi doar asa...din cand in cand.
sa revenim...azi exista doar o favorita si aceasta este lady iuli, care cica face un sfert de veac. ah, tinerete!!!...
in rest astept wk-ul cu nerabdare...sa-mi iau pisu mic acasa. am emotii ca nu am mai dresat niciodata o matza. cu papagalii e mai izi. m-a apucat asa o lene si un somn..o sa propun cumpararea unei canapele...hehehehe....si eu sa fac programarile...

sunt corupta si nu ma tratez

daca nu stiati chestia asta inseamna ca nu ma cunoasteti personal. nu face nimic. aflati acum. eu primesc cat mai multa mita, spaga si tot ce tine de acest sector atat de incriminat. desi chiar nu inteleg de ce toata lumea sare de fund in sus. e super fain sa iei spaga.
de exemplu, spuneti voi daca nu e frumos sa primesti un ou kinder, cutii cu bomboane - miam miam -, snickers, bomboane etc. ajuta la silueta foarte bine. adauga la caloriile pe care trebuie sa le acumulez intr-o zi. ce credeti ca e usor sa ajung la 4000?
bineinteles ca-mi spal si eu constiinta intr-un fel: impart cu colegii. eu raman cu partea invingatorului, dar la urma urmei...daca am primit spaga, inseamna ca o merit. chiar ma gandeam..ce-ar fi sa legalizam coruptia. da da...si sa o impozitam..face statul un ban cinstit..:)) facem un soi de tabel in care sa scrie: daca secretara trebuie sa dea un telefon, atunci sa primeasca o bomboana de ciocolata. daca alearga la posta cu facturi, sa primeasca o ciocolata kinder ca sa inlocuiasca energia si caloriile cheltuite. si tot asa. este ca sunt desteapta? bineinteles, mita si spaga se va lua numai de catre departamentul administrativ, pentru ridicarea moralului si a statutului. trebuie sa o inaintez forurilor superioare spre aprobare...e o idee genioasa.
in alta ordine de idei, am zis ca incepe sezonul sarbatorilor si ma gandeam - stiu, stiu..nu-mi sta in fire - sa reinnoiesc o anume traditie inceputa anul trecut. nu cred ca se va supara prietena in cauza. ba chiar ar fi super bine pentru copii si bugetul ei. cred ca v-am bagat in ceatza. sa ma explic.
anul trecut am aflat ca exista un loc foarte interesant. in acel loc exista o scoala in care copiii, carora le greu sa se duca la scoala din pricina problemelor din familie, pot veni sa invete, profesorii fiind toti voluntari. la fiecare sarbatoare se strang bani si se iau mici cadouri - de obicei carti, caiete pentru scoala -, iar copiii pregatesc programe artistice. este asa de dragutz. au si biblioteca. si cand ii vezi asa de timizi, dar dornici sa invete...ti se topeste corazonul. tin minte ca anu trecut le era rusine sa vina sa-si ia cadoul de la mos craciun.
fetele alearga de colo-colo pentru cadouri, recunosc. eu sunt eminenta cenusie din spatele scenei. si oricum nu ma pricep la asa ceva. daca ar fi dupa mine as cumpara numai carti. ori copiii aia au nevoie de mai multe.
cand am aflat nu mi-a venit sa cred ca la noi poate sa existe asa ceva. am fost asa de entuziasmata... asa ca si anu asta donez borcanu cu marunt. am asa un borcan maaaare...scap de el, ca mi-e lene sa schimb atata marunt.
sunt happy azi.

pai, nu e asa??

citez: A Cristina: nu mai scrii si tu ceva pe blog?
A Cristina: sa ma inveselesc?

asa ca va rog...sunt o persoana foarte importanta in aceasta firma. eu ma ocup de buna dispozitie a angajatilor. pai, nu? pai, nu? pai, da!!!!!!! daca aud vreun comentariu negativ.....rup niste urechi.
fiti antena parabolica..cum nu stiti cum? luati exemplu de la parul meu adorat...asteptati sa va invat eu de toate.
asa...sa revenim...am aflat luni ca vom avea un wk prelungit. adica un team building. ce inseamna asta?? dezmat in materie de bautura, barfe la greu, cunoasterea aprofundata - vrem, nu vrem - a colegilor...chestii de genu asta. totul se anunta a fi interesant. cum s-a precizat ca va fi la munte, putem incepe sa visam cu ochii deschisi la muntii elvetiei...da!!!! sau sa mergem in alpi...in franta mea adorataa!!!!! uraaaaaaaaa!!!!!!!!!!
da da da!!! incep sa prind inima. asa merge mult mai bine. deja trebuie sa merg shopping sa-mi iau tinute de ametit contzii francezi, care precis ma asteapta pe mine. si cum robbie e bizi and important... heheheheheheeeeeeee!!!!!!!!! si eu sunt singura si disponibila....
cica prestam activitati outdoor...no problem...agatatu se poate face pe partie in timp ce sunt invatata sa ma dau cu sania. cu schiurile e prea greu. sunt mai grele decat mine. o plimbare prin padure, prin zapada....trebuie sa tzin sfat de taina cu fetili. ce se mai poarta in materie de costum de schi, bocancei, manusi si fesuri. fesul trebuie sa aiba minim un mot, nu exista. da da da...totul chic, dragutz...mmmmmmm......
aoleu...abia astept!!!

pet pentru a iesi din depresie

acest post nu trebuie citit de ai mei parinti. asa ca, draga mamizu, sa nu ai tupeul, indrazneala si curajul sa citesti mai departe pentru ca vreau sa fac un anunt si tu si cu tata nu trebuie sa aflati. dar cum esti un mamitzu tare destept, cred ca te-ai prins pana acum. nu-i asa ca e adorabil? ;;)
se numeste pisu mic - n-am inspiratie, astept sugestii - si are o zana buna, care se numeste precios. pisu mic a fost salvat de zana, care va ramane o viata steaua lui norocoasa. dar cum precios one are 3 dulai home - credeti-ma pe cuvant -, am stat si m-am consultat cu unii si cu altii si am decis. contestatii, protestele se declara nule si neavenite. maaaaaaaam, sa nu afle tata!!!!!!!!!!! inca..:d
am fost si pe la iuli si m-am inamorat de bubulina ei. este cea mai haioasa pisica ever. fluffy, cu o coada lunga, lunga si stufoasa. e adorabila rau de tot. codi este si el frumos fooooooc, dar bubu este miam miam. fix genul meu. nu, mamitzu, nu o fur. e prea bine pazita. dar asta nu insemna ca nu m-am gandit. hehehehe...

pozitie de drepti la ordin

acest post este executat la ordin. la ordinul ilincai, care doreste sa mai citesca din aberatiile mele. multumiri pe aceasta cale.:d
dupa cum stiu iubitii mei colegi, in ultimele saptamani, ne-am umplut plamanii de praf si nervii de draci. s-a varuit. o actiune, din multe puncte de vedere super, dar...din nefericire asta a insemnat o multime de stres, nervi facuti, atentat la sanatatea noastra fizica si mentala. spun mentala pentru si la mine inca mai este catastrofal in casa. a fost exceptional de placut sa venim si sa gasim straturi straturi de praf si mizerie, culori cumplite pe pereti, forme ciudate si fara dumnezeu. cel mai frumos era cand pierdeai cam o ora - am multa hartogaraie - sa faci o relativa ordine si curatenie ca sa poti munci.
dupa prima saptamana in care faceam ochii ca la melc ori de cate ori ajungeam dimineata la sediu, am hotarat sa vorbesc cu nenea pictorul si sa-l instruiesc putin asupra culorilor interzise si a celor care trebuie obligatoriu folosite. am stabilit foarte clar - asa am crezut eu - ca nu se va folosi in dreptul biroului meu verde, negru si gri. se va folosi albastru cat mai mult si in cat mai multe nuante.
dupa 2 zile, mi-am gasit biroul in mijlocul casei, ca sa spun asa, iar in dreptul meu 2 chestii imense de verde. am vazut negru in fata ochilor. noroc ca nenea pictorul nu era prin preajma. am mestecat niste bip-uri printre dinti si m-am ocupat de smotru - nu aveam destul acasa, intelegeti? dupa alte cateva zile, adica luni, am intepenit de furie. biroul meu era din nou deplasat. situatia coloristica se mai indreptase. era mult mai bine. daca stau sa ma gandesc e chiar sympa. acum imi place. dar a fost culmea culmilor sa stau sa frec biroul si actele si tot ce aveam timp de 3 ore. am crezut ca asasinez pe cineva. doamna venera era de la 4 dimineatza drepti la datorie si abia se mai tinea pe picioare. la naiba! omul asta a lucrat cu picioarele.
asa ca din acest moment declar sus si tare ca, daca se mai prefigureaza o actiune de acest gen, imi iau concediu si am pretentia ca dupa ce ma intorc sa nu incep eu sa frec birouri si alte alea ca am suficiente acasa.
sunt inca sub imperiul nervilor oentru ca mai am si acasa smotru, asa ca revin alta data sa va spun cum a iesit treaba.

minte de barbat

asa nu se poate, pe cuvantul meu! dupa cum stiti de ceva vreme sunt intr-o continua curatenie. din wk care a trecut incoace, sunt pe linia dreapta. drept urmare mi-am adus fratele in bucuresti sa ajute la smotru.
ieri i-am dat ordine cu precizia unei mitraliere. a avut trei lucruri de facut:
1. sa plateasca netu - achitat cu brio
2. sa frece canapelele pana iese tot praful din ele - exceptional
3. sa termine baia de curatat - aici avem de comentat
pe la vreo 10 ajung si eu acasa. da, seara..normal..doar sunt singura si disponibila. 2 ceasuri la mac cu o colega este exact ce-mi trebuie dupa serv.
sa revin. deschid usa si intru. moment in care ma sufoc instant. mama care faci copii!!! mirosea a mancare gatita de te trasnea. a usturoi mai ales. nu ca as avea ceva cu usturoiul, dimpotriva. dar totusi...vorbim de o garsoniera, nu de o bucatarie - adica o camera intr-un spatiu mai mare. prima rafala a pornit fara sa ma gandesc: "Deschide fereastra ca mori aici!"
avansez in camera si admir canapelele care straluceau. bv bv bv, alteta!!! fabuloasa treaba, pe bune si fara gluma!
evident navalesc in baie...si ma desumflu imediat. lenea din el a vorbit pana la urma. nu a terminat. ok..o fi fost si el obosit. no problem si azi o zi. moment in care simt ca ma infurii instant. pe gresia murdara de diverse chestii era aruncata hartia igienica. ceea ce m-a enervat si mai tare a fost faptul ca fix langa ea se afla placajul de lemn pe care se pot pune toate lucrurile mai mult sau mai putin delicate din baie. a urmat o scurta disputa legata de aceast lucru. s-a concluzionat ca el e barbat si ca nu stie sa gandeasca pragmatic.a aterizat direct la chiosc dupa o noua hartie igienica.
inainte sa plece a varsat sarea...iar cand s-a intors iar ne-am marait reciproc. mi-a aratat manichiura realizata in urma frecarii faiantei. am facut ochii mici si m-am repezit in ceafa lui. "De ce nu ai folosit manusile???". urmatoarea runda a fost la spalarea cazii cu detartrant. s-a inceput de la domestosul nu detartrant, a continuat cu de ce sa-mi pun manusile cand frec cada si s-a sfarsit cu un furios "misca si pune-ti manusile!", moment in care, satisfacut ca iar m-a enervat, a executat ordinul.
nu pricep si pace...cum poate fi asa de lipsit de pragmatism??? recunosc ca si eu am doua maini stangi, dar parca sunt mai evoluata aici.

asta e

sunt genioasa rau de tot. nu-mi vine a crede cat de desteapta pot sa fiu. da da da...stiu...seman cu cine m-a facut, dar totusi am si eu meritul meu. pai, cine credeti ca a avut tupeul sa se autoeduce astfel incat sa slefuiasca diamantul care straluce azi?
sa revenim... asa cum s-a observat in ultima vreme nu am avut inspiratie deloc si am "abandonat" oleaca blogul. chiar si eu ma intrebam ce s-a intamplat. eu in pana de inspiratie???? e prea putin flataritizant. nu se poate. exclus. asa ca am stat stramb si am judecat drept.
aseara m-am palit peste frunte. desteapta de mine! sa va explicitez modulul, ca sa pricepeti.
eu de vreo 3 saptamani stau pe capul unei prietene pentru ca imi daram gasoniera. asa ca, din respect, trebuie sa ma comport ca o lady. nu sunt la mine acasa. asta insemnand: spalatul vaselor imediat ce am mancat (unde esti, piccola, sa ma vezi?), o muuult mai mare ordine in haine si incaltaminte si altele asemanatoare. acum intelegeti ce vreau sa zic??
ok ok ok...sa explic si mai in profunzime. eu sunt o dezordonata cu brevet. ador dezordinea si ii sunt mare admirator. imi stimuleaza pofta de viata, ideile aiuritoare pentru care sunt arhicunoscuta, trasnaile pe care le fac si care ma caracterizeaza. fara dezordine sunt ca un peste pe uscat. de ce credeti ca pe biroul de la serviciu e imposibil sa te orientezi???
asa ca, de fapt, eu sufar dupa casa mea dezordonata, dupa cele 3 vase nespalate din chiuveta, cartile teanc de la capul canapelei, mancatul, cititul si uitatul la tv, totul in acelasi timp. cum curatenia mai dureaza saptamana asta si gataaaaaaaaaaaaaaa.....intru la smotru.
asa ca pana atunci ascult povesti, muzica si cheltui bani pe carti. ceea ce nu e chiar bine pentru bugetul meu. dar fenomenal pentru biblioteca mea..hehehehe...
asa ca va rog sa intelegeti ca sunt prinsa intr-un complex de imprejurari care nu depinde de vointa mea. un picut de rabdarica.
va pupicesc