zi de vineri

e ciudata ziua asta. pe de o parte ar trebui sa ma bucur ca vine wk. pe de alta parte, stau si ma gandesc... si ce fac in wk? stau si fac curatenie in urma fratelui? iar? mai scriu niste articole? ma duc si ma plimb de nebuna prin oras singura? iar? am obosit sa fac asta.
este drept ca maine voi iesi cu irinuca. dar.. stiu mall-ul de la vitan ca pe buzunarele mele. a devenit un soi de a doua casa. nu de alta dar am fost wk astea la film. sunt obosita si trista. ar fi cazul sa schimb mall-ul?? :))))
duminica stimabilul gogu dovedeste ca are bun simt si dispare din peisaj. abia astept, caci pisicul meu are nevoie de o doza de aer proaspat. cu aceasta ocazie am demarat si anume planuri de mobilare a casei. sper ca pana la sfarsitul anului sa am si eu o casa de om normal. o casa care sa fie a mea si numai a mea.
miss my piccola... miss somebody new in my life. need more challenge. something new to learn.

la la la la la

sunt extrem extrem de fericita. nu intrebati de ce, ca nu stiu. nu nu nu.. nu mi s-a marit salariul. :))
in acest moment imi vine sa tzopai de fericire. pur si simplu simt eu ca la vita e bella. sper sa nu-mi treaca. :d o fi de la faptul ca ascult muzica irlandeza tzopaitoare si vesela? probabil, mai ales ca aud si pasii lui michael flatley pe acolo impreuna cu oamenii sai. ador ador ador...
uraaaaaaaaaaaaaaaaaaa................. muzica din Star Trek Enterprise... vaaaaaaaaai.. ce iubesc cantecul asta. e asa de optimist. i can reach any staaaaaaaaaaaar. daaaaaaaaaaaaaaaaa... uraaaaaaaaaaaaaaaaaaa. sorry.. nu ma pot abtine. sunt asa de happy. sunt sunt sunt
ieri seara am ascultat ilegal de fratele meu raspunsurile date de catre presedintele iranian profesorilor si studentilor de la universitatea columbia. destept tipul. suuuuuuuuuper misto. i-a invartit frumos si elegant. va recomand .
tiempo de vals... stie cineva sa danseze vals? am un chef nebun. nici un barbat simpatic? deloc deloc? uf..
lady in reeeeed.. de unde stie ca sunt in rosu azi? ce dragut din partea lui... lady in red is dancing with me.. it`s just you and me... this beauty by my side...
daaaaaaaaaaaaaaaa... rien de rien... noooooooooooooon, je ne regrette rien.....

niste nedumeriri

in week-end-ul care a trecut, am fost din film in film. dar inainte, am facut o cura de tras cu ochiul prin magazine. nimic extravagant. doar privit, cercetat... totul in cautarea unor pantaloni pentru mine si persoana mea micutza.
desi ma confrunt cu situatia despre care voi povesti imediat de ani buni, totusi abia duminica am constientizat-o.
ultima data cand am verificat, romancele erau niste femei absolut normale. de inaltime medie, nici plinute, nici slabe ca un tzar. este drept ca exista exceptii, dar nu atat de flagrante incat sa pici de pe scaun. cel putin eu nu am vazut domnishoare si doamne pana in 40 care sa ocupe 2 scaune in metrou sau autobuz. nu inca.
barbatii nostri, cati au mai ramas :p, sunt normali. dupa 40 poti spune ca intr-adevar au burti respectabile. dar pana atunci, foarte multi depun toate eforturile sa arate cat mai bine. witch is rili good. nu sunt nici foarte inalti, nici foarte grasi. sunt NORMALI.
cu toate acestea, ce descoperim noi prin magazine?? ia sa vedem...
intri in terra nova. oare am voie sa dau nume? in fine... sper sa nu primesc amenda. so.. intram in acest magazin si incercam sa gasim marimi normale. eu de exemplu port marimea 34 la bluze si rokite. dar in cazul acestui magazin, 34 pur si simplu nu exista. marimea 38 arata de parta s-ar astepta ca romancele sa fie niste uriase. pantaloni cu marimea cea mai mica.. hmmm... daca ii pun pe langa mine imi vin pana la gat, iar talia este facuta pentru oameni normali. ori marimea cea mai mica se refera la cei napastuiti de soarta si care sunt mai MICI si de inaltime, si ca masuri. nu mai vorbim de rochii, care sunt asa niste chestii imense. retineti: vorbim de masura 34, care este in teorie cea mai mica.
house of art. uneori incurajator. macar la ei nu prea gasesti 36-34. deseori chiar lipsesc cu desavarsire. sunt haine strict pentru oameni normali si un pic mai plinuti. nu am nimic de reprosat. stiu ca banii si-i scot de la ei, nu de la astia mai mici.
trecem la tina r. sincer, au prea putine lucruri cu care sa se poata lauda. hainele sunt de marimi extrem de ciudate. uneori par a combina doua numere. de exemplu, o sacou la umeri sa fie marimea 34, iar la talie si lungime marimea 38. credeti-ma, este frustrant. din nou, fuste cu marimi normale, precum 36, 38, 40, dar care sunt cu 2 numere mai mari in realitate.
cand am intrat la kenvelo, mi-a atras atentia o pereche de blugi gri, foarte frumosi. in fine, mie imi placeau tare mult. am intrebat de cea mai mica marime si am descoperit ca era marimea 24. mi-a tresarit inima de bucurie, pentru ca tocmai imi luasem un pantalon de la motor marimea 25 si care imi stau foarte bine. deziluzie maxima.. marimea cea mai mica, adica 24 de la kenvelo, trebuie sa fi fost 27 la motor. cum este posibil asa ceva?
duminica am tras o concluzie. de fapt, noi nu mai avem nici o marime care sa ne orienteze. inca ne agatam de vechile marimi pentru ca ne ofera o referinta, dar ele nu mai sunt de actualitate. firmele de imbracaminte aduc haine de afara, iar acolo marimile difera. oamenii sunt altfel construiti, sunt mai plinuti. este ciudat faptul ca nici una nu se gandeste sa aduca haine in functie nu de moda, ci de tiparul oamenilor dintr-o anume tara.
noi suntem la categoria normali. cel putin in acest moment. ori in magazinele noastre, gasesti haine de la 40 la 48. am intrat intr-un magazin deschis recent in mall vitan. marimea 34 putea concura cu brio cu marimea 40 din alte magazine. simt nevoia acuta a unui sistem de referinta unic pentru tara noastra. oficial si batut in cuie. in care marimea 34 dintr-un magazin sa fie aceeasi in alt magazin. in care tiparele sa fie create in functie de noi, romanii, nu de cetatenii altor tari. e ca si cum ni se spune: vreti sa va imbracati decent? deveniti inalti si grasi ca cei de la care aducem marfa.
totusi.. nu haina face omul.. eu asa am invatat.

planuri de wk

am chef sa ma duc sa dorm intr-o crunta nepasare. nu mai pot de somn si de oboseala. dupa o saptamana crunta de stres si nervi m-am gandit sa este de datoria mea sa binevoiesc a-mi face planuri pentru wk. cu aceasta decizie in cap am purces la scociorat netu pentru a vedea ce mi se ofera.
concluzia? nada de nada. well.. ca sa fiu mai precisa nada fara bani. :)) asa ca ma voi duce la film. sper. trebuie sa dau de persoana care are cardurile si sa negociez dur o permutare luata cate sapte. este drept ca avand experienta in manipulari de genul aista sper sa rezolv problemsu.
ma voi duce la filmul lui mungiu. desi, recunosc, mi-e un pic teama. subiectul este extrem de delicat, iar eu sunt o delicata. sa speram ca voi supravietui sa va povestesc.
mi-a placut foarte mult "California dreamin`". am ras si m-am simtit stanjenita in acelasi timp. este un film extrem de bun, chiar daca nu trecuse prin procesul de post-productie si imaginea era cam tremuratoare si nefocalizata.
maine mi se intoarce copilu de la mare cu povesti in desaga: "Cum sa faci turturi la mare in luna lui septembrie". asta e... daca nu asculta de mami ei. asta e pe ziua de azi.
pupicei

ah, minorii astia

astazi este din nou o zi plina de plictis oribilos. in schimb am reusit sa fac un lucru maret. ca mine de maret. am stat eu ce am stat azi pe ganduri si pan la urma am decis ca e cazu sa pun la cale o marsavie usoara si plina de neprevazut. despre ce e vorba?
eh... in ultima vreme au poposit la noi in firma o gramada de copchii, care mai de care mai apropiat de liceu. intelegeti? dintre ei se remarca unul. ca pe restu nu-i cunosc deloc. ar trebui ca sefii de departament sa se simta.
asaa... so... minorul de fata - bogdanelu, te rog sa fii mandru ca ai picat de pe tronul minorilor ferchesi( te-am avansat) - are o mutrita extrem de interesanta. prima data cand l-am vazut a fost la PAT. adik eram cam franta de oboseala ca abia venisem din conjed. dar trebuie sa recunosc ca mi-a captat atentia.
in primul rand pentru ca era o mutra necunoscuta. in al doilea rand pentru ca imi plac chipurile de barbati ... nu stiu cum sa spun... care nu sunt clasice, ci par taiate ciudat de parca mama natura si-a dezlantuit imaginatia in momentul crearii lor.
un exemplu in acest sens este tipul care a jucat in "Omul cu o mie de fete" sau Pretender. barbatii probabil si-o aduc aminte pe miss Parker. :))) faza e ca imi plac la nebunie barbatii cu chip ciudat, daltuit parca in cremene.
sa revenim. minorul respectiv are un chip extrem de interesant de privit. imi evoca - sper sa nu se supere, daca se recunoaste - un dragon. un dragon intelept. nu stiu cum sa va fac sa intelegeti. ar trebui sa va arat o poza. este extrem extrem de placut la privit. adik mie imi place sa-mi clatesc ochii.
recunosc ca la acest chip care ma fascineaza - doar atat, aveti cuvantul meu - se adauga unele lucruri si mai frumoase. din punctul meu de vedere. acum... sa nu credeti ca mi-a picat de-a curmezisul. nu nu nu.. pur si simplu imi place sa-l privesc. este printre putinii barbati la care imi place sa ma uit. atat.
asa.. la acest chip, dupa cum spuneam, se adauga un par negru foarte misto aranjat si o piele alba alba. este o combinatie extrem de frumoasa. daca ar fi avut si ochii negri... l-as fi declarat cel mai interesant barbat pe care l-am intalnit vreodata.
acestui minor extrem de simpatic i-am pregatit o serie de capcane. l-am invitat la masa sa testam noul coleg. daca merita sau nu sa faca parte din fratia trandafirului albastru. nu de alta da duracell.. ne-a abandonat de tot si l-am renegat.
stimata doamna si andreea au decis ca e cazul sa puna la incercare rezistenta psihica a minorului si sa il invete de pe acum cu raul si cu mintea dusa cu pluta a persoanei care scrie acest post.
ce a iesit? veti vedea in episodul urmator :d

i`m a survivor

azi imi umbla prin cap un cantec: i`m a survivor, i`m gonna make it..
nu mai pot de somn, mor de plictiseala si ma enerveaza cumplit niste texte de pe site-ul firmei. nu au nici un dumnezeu, nici o logica si nici macar o formulare placuta care sa te faca sa treci peste cele doua insirate inainte. i-am furluat castile lui madalin si sper sa nu se supere, dar azi nu voi supravietui deloc fara muzica. se prefigureaza o zi naspa si am nevoie de toate dozele de optimism posibile. asa ca, draga madalin, nu te supara pe mine. ;;)

Unforgettable, thats what you are
Unforgettable though near or far
Like a song of love that clings to me
How the thought of you does things to me
Never before has someone been more

Unforgettable in every way
And forever more, thats how youll stay
Thats why, darling, its incredible
That someone so unforgettable
Thinks that I am unforgettable too

nu-i asa ca sunt modesta rau? eh.. ce face plictiseala din om.

Sobakasu nante, ki ni shinai wa
HANA-PECHA datte datte datte, oki ni iri
OTENBA itazura daisuki, kakekko SUKIPPU daisuki
watashi wa watashi wa, watashi wa CANDY

hitoribocchi de iru to, choppiri samishii
sonna toki kou iu no, kagami wo mitsumete

waratte waratte, waratte CANDY
nakibesou nante SAYONARA ne, CANDY CANDY

daaaaaaaaa... ador candy candy...

It`s been a long road, getting from there to here.
It`s been a long time, but my time is finally near.
And I can feel the change in the wind right now. Nothing`s in my way.
And they`re not gonna hold me down no more, no they're not gonna hold me down.

Cause I`ve got faith of the heart.
I`m going where my heart will take me.
I`ve got faith to believe. I can do anything.
I`ve got strength of the soul. And no one`s gonna bend or break me.
I can reach any star. I`ve got faith, faith of the heart.

ce pot sa mai spun?

Fratioare vant, tu, frate
Ce bati veacul fara moarte,
Ia-mi secunda ce ma tine,
Fara moarte si pe mine.

Ziua, dorul ma omoara,
Greu ca pietrele de moara,
Iara moartea ma invie
Cu flori mari de insomnie.

Hai, da-mi calul sa ajung
Unde-am fost odata prunc,
Sa beau apa de baut
Unde maica m-a nascut,
Numai vreo trei zile
Sa ma duc si-apoi,
Voi veni la tine
Frate, inapoi.

Doru-n mine taie lemne
Si mereu imi face semne
Sa urc iarasi la pridvoare
Si sa-l bat in geam c-o floare,
Sa arunc doar o privire
Unde taica-meu ca mire
A pus mana pe himera
Cu lumea la butoniera.

iata ce fac eu azi.. revin cu noutati.. dc exista

ajutati un dracsor amarat si prapadit

o, voi care imi cititi blogul!!! o, voi, intruchiparea perfectiunii! (dupa mine, evident) cei mai grozavi intre grozavi! maretia intruchipata!!!! fie-va mila de un biet dracsor aflat in suferinta... de ieri seara incoace gandurile nu-mi mai dau pace..
sa va explic despre ce este vorba. ieri seara, roxu a binevoit sa imi dea doua bilete la Ateneu. biletele sunt pentru duminica ora 22:30. acu.. ce sa zic.. foarte frumos gestu, apreciez la maxima valoare. da acu pricepeti tragedia antica prin care trec??? nu? hmmm... ok.. sa o luam de la capat.
[ENTER] NU AM CU CINE SA MA DUUUUUUUUUUUUUUUUUUUC :(((((((((( snif snif

am nevoie de cineva (preferabil purtator de pantaloni) sa suporte odata cu mine chestia de la Ateneu. eu dau biletele. nu tre sa se simta sa dea un suc, sa faca conversatie sau sa vina la costum sau la tinuta festiva. trebuie doar sa vina cu mine. ;;) o sa ma straduiesc sa tac din gura, sa nu fiu eleganta si sa fiu ca inexistenta. are voie sa caste gura dupa fuste si sa admire frumusetile locale. e liber la galerie. da sa se poarte ca un gentleman si, mai ales, sa apara.

ei? ma iubeste si pe mine cineva?

P.S. Moroela... dc nu se iveste nimeni... ai bilete la Ateneu duminica

capul lui mihnea vrem

filiuta iuliana: de ce-i vrei capul lui mihnea?
filiuta iuliana: iti sta mai bine cu al tau
filiuta iuliana: sincer!
filiuta iuliana: muuuuuult mai bine!
filiuta iuliana: imi si inchipui cum arata capatana lui mihnea pe un corpusor ca al tau



alo alo.. fara aberatii de genu ista.. ce insemneaza asa o chestie?
dar cum de doua saptamani primesc intrebari cum ca ce am cu mihnea si ce prostii a facut mihnea de ii vreau capu pe tava de argint, o sa va explicitez modulul.

intr-o zi cu soare mai acu saptamana trecuta, onor domnu mihnea, prezent in biroul lui de sef de departament, poposeste in dreptul biroului meu cu pretentii de munca. cat tuuuupeu cras!!!! sa ma puna pe mine la munca intr-o zi asa de frumoasa. ziceti si voi! e posibil asa ceva?
am ridicat intr-o lene crunta ochii spre domnia sa si l-am masurat din cap pana in picioare cu intentia de a-l urechea zdravan. nu ma sfiesc la chestii de genu asta. chiar imi face placere. pana sa impusc eu niste chestii bine plasate si de bun simt, domnu mihnea traseaza niste sarcini de m-am uitat crucis. am ridicat o spranceana, semn rau in cazul meu. cand ridic o spranceana urmeaza niste chestii acide, ironice si dure. aviz amatorilor. dar nu apucai sa trasnesc scurt si la obiect, ca mihnea si disparu.
are un senzor, domle, omu asta in materie de cand tre sa dispara ceva de groaza. miroase de la distanta pericolul si pana sa percutezi.. ia-l de unde nu-i. chestia asta tre sa o invat si eu.
in fine.. muncesc eu juma de zi cu drag si spor si cand sa zic ca sunt maretia intruchipata in materie de rapiditate, perfectiunea stilului, eleganta si rafinament in executarea sarcinilor, mihnea binevoieste sa dispara de la locul operatiunilor. da dispare ca magaru in ceata. si noi aveam nevoie de el si numai de el.
deja tafnoasa ca muncisem de imi sarisera capacele, incep sa pufnesc si sa ma enervez. unde e mihnea cand ai nevoie de el???? cand tre sa nu fie ... iti arunca in carca o gramada de chestii. so.. deodata imi apare in fata ochilor acea strigare celebra din Alexandru Lapusneanu: Capul lui Motoc vrem! nu stiu cum facui legatura, da am percutat instant. asa ca am pus status de care sunt foarte mandra.
in plus... marele sef are tupeu si curajul sa-si lase plete. pfff... mihnea si coditele impletite.. la naiba.. dc nu se tunde in curand, ii dau un somnifer si intru foarfeca in plete. eu jumate si alina t jumate. =))) sau fiecare om din k cate o bucla. =)))

ai auzit, mihnea? pas si te tunde ca e grava situatia!!!

un nou mail... plin de .. dracsori pusi pe trasnai

Echipa cea mai haioasa, plina de viata si pusa pe shotii din dep. de content apeleaza din nou la farmecele sale. Asa cum se vede in mailul de mai jos exista o oferta de masaj. Cum colegii nostri din toate departamentele se plang de ceva vreme de diverse dureri de spate, ne-am gandit ca un zambet strengar si niste fluturari de gene vor duce macar la o demonstratie cu firma de mai jos, daca nu cu un contract permanent.

Draga Lucian, stiind cat de multe probleme ai cu durerile de spate, ne-am gandit ca niste maini magice iti vor ridica moralul si vom avea un sef mult mai fericit. Te vei concentra mai bine si vei aprecia si mai mult zambetele de pe fetele noastre. Care zambete? Acelea pe care le vom avea cand vom iesi de la masaj, evident.

Draga Aurel, sunt sigura ca tu, ca un director executiv care se apleaca cu intelegere asupra oamenilor din Kondiment si ii vrea extrem de fericiti, vei poposi cu multa incantare asupra acestui mail care promite atat de multe lucruri mici, dar esentiale pentru optimizarea productivitatii muncii.

Cu multe fluturari de gene,

Dep de Content

carmen sau cum m-am distrat aseara

pe la ora 7 seara, adica seara... ati citit bine... am plecat de la serv in cautarea unor ganduri usurele si usuratice, daca aveam ocazia. m-am tarat pana la mine sa platesc cablu si netu si, apoi, am cumparat niste strugurei carora le pusesem un din gand din cel mai rau si crud si crunt. cand ajung la poarta casei, suna telefonul.

rox: ce faci, doamna? pe unde esti?
io: iete in spatele blocului, ma preg de urcat.
rox: misca funduletu cela la univ pana la 8 jumate ca am un loc liber la Carmen.
pauza de procesare.
io: aaaaaaaa... ok.
rox: la TNB in fatza pana in 8 jumate.

era ora 8 fara doi minutzi. am luat de o aripa 66-le si am aterizat la si un sfert la TNB. majoritatea la tzol festiv. eu cu plasutza de struguri, in adidasi ssi blugi.. de.. luata de pe strada. imi ia roxu strugurii si ii indeasa in traista ei imensa si hai hai.. ne-am invartit oleaca pana ne-am gasit locurile, da eram calare pe situatie la inceput de spectacol.
si incepe. schimbarea garzii. pe scena evident. casc gura in plina admiratie. unul din soldati arata intr-un mare fel. da mare rau de tot. roxu sopteste: asta e tipu ala superb care e tenor. nu stiam eu de cine era vorba, ca-s cam inculta, da trebuie sa recunosc ca arata magnific. adooooooooooor uniformele. barbatii au tendinta de a arata miam miam.
dupa un inceput teatral, incepe opera. ciulesc urechile nelamurita, apoi ma prind: se canta in franceza. nu pricep nimic. roxu avea pretentiuni de traducere si eu ma chinuiam sa prind franturi de propozitie. dupa o vreme urechea a inceput sa functioneze relativ normal si sa prind doua- trei cuvinte dintr-o fraza. cand a aparut carmen.. nu mi-a venit a crede.
rolul e jucat de o tipa super. o idee plinutza ... dar... cretofolina si cu niste ochi dracosi. o atitudine magnifica in rolul de seducatoare. o diavolita incarnata intr-o cantareata de opera. nu o frumusete, dar atitudinea de femeie cu ochi de diavol o facea uluitoare. suuuuuuuupeeeerba.
cat despre acel barbaaaaaat... mama mamaaaaaaaa... wooow.. sa-l fi vazut in camasa alba. unde e mutunachele ala care saliveaza???? frumos foarte. eu aveam in cap faptul ca orice cantaret de opera e ceva de genul pavaroti. va dati seama ca am stat cu ochii lipiti de el si de carmen.
finalul a fost socant. momentul in care ea sta ingenunchiata si el o mangaie usor pe fata, scoate incet un cutit si o ucide cu o miscare rapida. un tipat scurt si se lasa intunericul. minim jumatate de minut in sala a fost o tacere cumplita, apasatoare. nu stiam cum sa reactionam. violenta gestului, tipatul femeii... ramasesem socata si nu puteam reactiona. stiam ca s-a terminat, dar nu puteam reactiona. apoi au izbucnit aplauzele.

Aberatii pe teme necunoscute

azi am avut un soc. psihologic. desi aseara imi luasem deja doza de optimism prin cateva lozinci de buna calitate. azi hoinaream pe un site la care lucru si din click in click am ajuns pe o pagina.. nu spun care.. pagina importanta. am cascat gura ca la scoala cand ne explica doamna profesoara de chestii efectul razelor de luna asupra tenisilor de guma. intr-o lista maaaaarte de bloguri am descoperit cu uluire si unu care se numea "Dracsorul Obraznicos".
va dati seama ca m-am simtit pe moment ultragiata. cum adica? mai exista un dracsor? dau click si se intampla minunea. raman pentru a doua oara cu gura cascata. cum abia am mancat, procesez mai greu. da pan la urma percutez. este blogul meeeeu. blogul meu in toata splendoarea lui. woooooooow. sunt flatarisita pana peste cap. m-am inrosit de modestie si in acelasi timp un val de mandrie, orgoliu etc etc m-a cuprins. domle... sunt vestita.. ce mai incolo si incoace.. lumea ma cunoaste... sunt vestita in cele patru zari.. hehehehe... bine .. cat de apreciata ... nu stiu. da cui ii pasa?