partyyyyyyyyyyyy

ce am mai facut in aceste zile

in primul rand am sarbatorit. printr-un mail trimis unei prietene cum alta nu e. iata cum suna sarbatoarea:

"draga mariutza harnicutza,
raportez cu mandrie nationala ca suntem calificati la Euroi 2008. nu am vazt meciu, da am prins golurile in reluari peste reluari. azi am stat si am mestecat comentarii si videoclipuri in leg cu meciul. bulgarii si-au dat cu stangu in dreptu. rateu pe toate partile. or sa stea sa mestece mamaliga la anu, iar noi vom fi la euro. "
imi pare rau.. da nu m-am putut abtine. m-au enervat tare bulgarii. eu ma enervez greu de tot.

asaaaa... ce am mai facut? am scris , vorba vine am scris, dar sa zicem.. am scris 3 articole pe inpolitics. si am avut o disputa cu un anume gentleman. btw.. in cazul in care nu stiati.. sa stiti ca vine al treilea razbel mondial. in fine.. asa i-a scapat porumbelu prezidentului de tip bushchetar. hmmm... saracutu.. ma intreb de unde va avea oameni sa lupte in acest razboi, daca ii condamna pe copiii americani la lipsa de asigurare sociala de sanatate??

site-ul de medicina naturista arata din ce in ce mai bine. imi pace de moooooooor. chiar este foarte frumos. draga deb... jos palarioara mea de lady.

aseara stimabilul domn gogu ne-a facut cinste. foarte frumos din partea lui. am baut un vinulet de poama rara. de pricepe domnia sa. l-am tras de urechi anticipat, ca ziua lui e taman joi. adik maine.

gataaaaa....

cine ma invita in Noua Zeelanda?

impresionant.. asa as dori sa fie prezentata si Romania pe site-urile de profil.

Savurati.

intre windows si linux - adik intre chanel si terra nova

astazi am reusit sa-mi scot nasu din compu ista al meu. am pierdut doua zile de stiri pe hotnews si 9am etc etc. de ce? pai.. s-a incercat din rasputeri montarea de linux pe compu meu iubit si adorat. sa va expliciez modulul mai bine. s-a luat decizia cum ca se monteaza linux pe toate compurile. de unde pana unde .. nu ma intrebati. m-am jelit o saptamana intreaga. da-i fa backup, pe dvd, pe server, pe bebelushul meu frumos - adik pe laptop - ... ce mai incolo si incoace.. agitatie mare.
in sfarsit intr-o zi de marti am carat bebele la serv. chiar daca e minor, trebuie sa se invete de pe acum cu munca si greul. a fost extrem de admirat. ce stiti voi? un bijuu de bebelush. elegant, simpatic, haios, micut - 30 cm - ... exact ca stapana.
sa revenim la compu meu de la serv. chiar daca este mare, eu il iubesc si il ador. unitatea este neagra.. lucioasa.. e frumos tare de tot. si a venit cristi, unul din sys admini, sa-mi doftoriceasca compu si sa-l induplece sa accepte linuxul. dezinstalarea windows a fost ok. usor, simplu si eficient. vorba unora: click uninstall. :))
dupa primele 4 ore de incercari.. s-a constatat ca linuxul de 32 de kb sau ce erau aia nu se pupa cu compu meu. asa ca s-a incercat terapia linux 64 chestii. siiiiiiiiigur ca da.... compu s-a uitat cu un dispret suveran, a strans din buze - unde or fi alea -, si-a ridicat nasul in slava cerului si a refuzat categoric sa primeasca asa ofensa. pfff... linux... la valoarea lui ii se da linux... ce tupeu ... la sfarsitul zilei, bietul cristi era epuizat. nu reusise nici macar sa-l faca sa se clinteasca. nada de nada.
foarte mandra de puiutul meu, l-am pupat pe frunte si i-am promis un regal de windows, daca se incapataneaza in continuare. seara am primit mail cum ca linuxul se abandoneaza complet. ieri a fost o zi plina de bucurie... in sfarsit compu meu era fericit. windows-ul i se potriveste perfect. iar acum ii aud "motorasul" cum sforaie delicat si plin de satisfactie.

creatie proprie si personala

azi e vineri si m-am sculat cu chef. chef de viata. am primit ordin sa creez unele si altele pentru ceva si iata ce a iesit.

"Restaurantul Heritage este unul din acele locuri care te indeamna sa meditezi asupra frumusetii vietii si in care mancarea este un moment de reflectare a unei picaturi din existenta unui loc magic. Cel mai elegant si stilat restaurant din sud-estul Europei a transfigurat parfumul epocilor trecute intr-o lacrima de chihlimbar aurie ce te impresoara cu delicatete si te face sa uiti de tine insuti. O atmosfera incarcata de frumusete si candoare, armonie si pasiune.

Magia ce traieste in acel loc trebuia sa se regaseasca si in mediul online, caci avem mare nevoie de ea. Dar cum sa transpui ceva atat de pur si unic intr-un design care sa te atinga in suflet? Este o provocare si o responsabilitate imensa. Cu toate acestea Kondiment a indraznit.

Delicatetea formelor este evidenta. Layout-ul contine trei parti distincte, dar care impreuna reusesc o armonie vizuala perfecta. Trecutul istoric al casei care a apartinut familiei Tatarescu este cuprins in formele alese pentru fundal: pagini de hartie ingalbenita de vreme, delicata, eleganta, in care te astepti sa vezi sigiliul familiei.

Sigla restaurantului denota unicitatea acestuia in aceasta parte a Europei, dar si legatura puternica ce exista cu trecutul istoric. Eleganta este completata prin fonturile serife, zvelte si vibrand de viata, si fonturile aldine, marete si durabile. Echipa a ales sa ne impresoare in tonuri tomnatice, mergand cu indrazneala de la maro-roscat pana la maro auriu. Frunzele delicate, aurii ne amintesc de decoratiunile caselor dintr-o epoca demult apusa si subliniaza inca o data unicitatea si exclusivismul acestui loc.

Nimic nu este lasat la o parte. Elementele de old style se impletesc cu poze vibrante, cu o cromatica vie. O calatorie in trecutul unei familii si a casei si in viitorul acestora ne este oferita printr-o galerie foto de exceptie. Restaurantul se infatiseaza privirilor in toata splendoarea sa. Scrisul caligrafic de pe peretii din Camera Fondatorilor, pianul, curtea cu trepte, plina de flori si de viata, totul este unic.

Restaurantul Heritage este trecut, prezent si viitor. Totul accentueaza ceea ce este de fapt Heritage-ul: o mostenire din trecut adusa la cel mai inalt nivel al elegantei si rafinamentului."

nu-mi pasa daca nu va place. nici macar nu stiu daca va fi aprobat. dar, dupa o saptamana groaznica, merit si eu niste laude.

Take, Ianke si Cadar

eram destul de mica atunci cand am vazut la televizor "Take, Ianke si Cadar". aveam 11-12 ani. era cam imediat dupa revolutie. cu toate acestea, am iubit piesa aceasta asa cum imi iubesc cartile. am vazut-o o singura data si m-am indragostit. cum se poate sa iti intre in suflet o piesa de teatru dupa ce ai vazut-o o singura data? nu stiu.
mi-am dorit cu disperare sa o mai vad. dar nu am mai fost reluata. la un moment dat am dat peste o placa de pick-up care avea inregistrata piesa, cu aceiasi actori. de unde stiu? dupa voci. Ianke, acel Ianke, nici macar nu stiu cine il interpreteaza, are o voce inconfundabila. imposibil sa nu-ti tresara sufletul cand o auzi. si acum aud in minte. un singur actor a mai reusit sa ma faca sa reactionez asa: Gheorghe Cozorici. cand aud vocea lui Gheorghe Cozorici imi vine sa plang. exista atata frumusete in vocea acestui barbat...
revenind la "Take, Ianke si Cadar"... ati observat cat de frumos curg cuvintele? ce maiestrie au cei trei actori in a pronunta fiecare fraza, fiecare cuvant? totul este plin de un parfum de istorie insorita. accentul moldovenesc, aparenta de lene cronica impletita cu iuteala si istetimea replicii. "Da tzii nu tzi lene sa vorbesti atat?"... fara sa vreau zambesc larg de fiecare data cand aud aceasta replica. "I-auzi, domle, aista-i surd de tot cand doarme.... i-auzi, domnule, cum sforaie, aista nu e mai turc, e curat harmasar persan." :)))
am piesa in format mp3 si o ascult cam o data pe saptamana.
stiu ca de 6 ani se joaca si la Teatru National si mi-am promis sa ma duc sa o vad. anul acesta chiar ma duc. trebuie sa revad "Take, Ianke si Cadar". chiar daca nu este acel "Take, Ianke si Cadar" si nu sunt acele voci.

oda unui par frumos, nesuferit si obraznicos - mail trimis , sper eu, getei voinea

sincer nu stiu cum ar trebui sa incep acest mail si nici daca il voi trimite. dar vineri seara am vazut emisiunea dvs. si m-a amuzat. ma gandeam ce-ar fi daca v-as trimite un mail in legatura cu parul meu. ori de cate ori vad emisiunea ma intreb cum v-ati descurca cu parul meu.
sunt sigura ca toate doamnele si domnishoarele care va trimit mailuri sunt disperate, distruse.. parul lor este un dezastru si au mare nevoie de dvs. trebuie sa recunosc ca eu nu sunt disperata. m-am obisnuit atat de mult cu parul meu incat mi se pare normal sa nu imi stea niciodata intr-un oarecare fel. daca ar sta, mi s-ar parea ciudat.
deseori am stat si m-am gandit la aceasta "problema" pe care o am de cand ma stiu: parul. de fapt si de drept, parul seamana cu stapana. ma uit la a mea podoaba capilara: este capoasa, independenta, nesuferita.. ce mai incolo si incoace, imi seamana perfect.
de fapt, desi uneori il urasc si mi se pare cel mai groaznic par, sunt mandra de el: este des, cu firul gros, tepos, aspru. este drept ca are vartejuri unde nu ar trebui, ca nu voi avea niciodata o tunsoare simetrica, dar sunt invidiata pentru cum arata.
ceea ce este uluitor este faptul ca nu ma agit deloc in a-l ingriji. nu-l sufoc cu produse cosmetice care mai de care mai scumpe. un sampon si o masca sau un balsam. este mai mult decat suficient. nu-l usuc decat foarte rar cu feon-ul. de fapt, acasa in Bucuresti nu am feon.
este un par obraznicos cu o gramada de ciudatenii. de exemplu, cu cat e mai nespalat, cu atat are mai mult volum. spre marea mea "incantare". dar am fost consolata: trebuie sa astept varsta de 40 de ani si apoi lucrurile incep sa se remedieze. eh.. dupa 29 de ani, cei 11 ani ramasi sunt o nimica toata.
ar trebui sa-l vedeti cand sunt tunsa scurt. cand maria sa se ridica la 2,20... ohooo.. fac concurenta cu brio antenelor parabolice. de obicei ma tund scurt iarna ca sa pot dormi cu fes in cap si sa-l pot imblanzi.
stilistii la care am fost sunt absolut ingroziti de el. unul dintre ei mi-a spus ca, daca ar vrea sa angajeze pe cine, l-ar pune sa ma tunda. daca se descurca cu parul meu atunci omul este exceptional. ma intreb cum m-ati tunde dvs. ar extrem de amuzant, mai ales ca eu nu vin niciodata la stilist cu dorinte. singurul lucrul pe care il spun este: sa nu fie prea scurt in varful capului. restul tine de imaginatia si talentul lui.
cred ca va trimit mailul. poate veti hotari sa va amuzati putin cu parul meu.