Postări
Trebuie sa recunosc cu mana pe inima ca mie imi plac la nebunie barbatii. Ce vreti? Sunt o femeie normala. Intorc capul pe strada dupa barbati fara jena si, daca nu as fi o lady, as fluiera discret atunci cand un exemplar masculin de exceptie trece pe langa mine. Nu radeti, ca azi ma simt extrem de inspirata sa scriu despre barbati. Mai ales despre cei care imi plac mie.
Sa va povestesc despre cum incep sa analizez eu un barbat si decid daca imi place sau nu. In primul rand, il reperez de la distanta. O silueta inalta si aparent extrem de bine proportionata. Hmm... Culoarea joaca un mare rol. Daca este imbracat in nuante de albastru sau negru deja ma declar pe jumatate cucerita.
Este la costum? Unde ai umblat toata viata mea? Ador barbatii la costum. Sunt pur si simplu apetisanti. Nu trebuie sa fie neaparat un costumul clasic, dar sa dea senzatia de costum. Va aduceti aminte de costumele barbatesti din anume secole pe care le vedeam in filmele de epoca? Ei? Nu-i asa ca tare frumosi mai erau barbatii imbracati la costum? Eu cel putin nu-mi puteam dezlipi ochii. Ce conta ca erau pe culori care mai de care mai ciudate, de la verde prazuliu cu galben pui, la rosu in patratele albastre? Ideea de costum era cuceritoare.
Sa revenim la timpuri moderne. Barbatul din departare se apropie, asa ca noi ne continuam studiul. Mersul. Aha!! Merge drept, cu umerii trasi, mandru, sigur pe el, fara acea aroganta masculina care te face sa-i dai una peste nas? Uraaaaaa!! Am dat peste un exemplar masculin interesant.
Se apropie si mai mult si incepem sa observam trasaturile fetei. Tuns scurt, nu neaparat militareste, unora nu le sta bine, dar se vede ca s-a uitat in oglinda si pieptenul a trecut pe acolo. Bun, bun. Daca este brunet, deja incepe sa mi se iveasca un zambet pe fata. Urmeaza ochii. Aici... parca nu m-as baga. Se aplica regula de gustibus. Dar daca are ochi verzi, va rog sa mi-l pastrati mie. Restul trasaturilor fetei nu prea mai conteaza, caci fiecarei femei i se pare atragator un anume tip de chip.
Pe mine nu prea ma intereseaza daca barbatul are un abdomen alcatuit din patratele-patratele. Desi trebuie sa recunosc ca de cand am vazut un anume film cu spartani, visez noaptea numai patratele-patratele. Ceea ce imi place tare mult la un barbat este pieptul. Pieptul trebuie sa fie larg, mare, puternic, primitor si dadator de siguranta. Sa te ghemuiesti usor in timpul somnului si sa te simti protejata.
Spuneti ca picioarele nu conteaza? Nu-i adevarat!!! Asa cum femeile au picioare frumoase sau nu, asa si barbatii se pot lauda sau nu cu niste exemplare reusite sau nu. Mie nu-mi plac barbatii care au picioarele oarecum in X. Am senzatia ca se clatina precum o rata. Nu va suparati pe mine, dar nu-mi plac. Sau si mai rau, genul acela de barbati care merg cu picioarele departate, de parca ar fi luptatori de sumo. Nu nu nu!!! E un cosmar!!!
Cum ar fi barbatul perfect pentru mine? Eh... inalt, brunet, ochi verzi, cu un zambet smecher pe fata, cu o sclipire diavoleasca in ochi, dar care sa te invaluie intr-o caldura aproape palpabile, un pietp larg si picoare drepte. Ce pot sa mai spun? Cica in Irlanda se gaseste acest exemplar masculin atat de apetisant. Poate la anul???
