Tov. secretar de partid Maria lu Costica a lu Ciobanu

Nu stiu daca voi ati avut vreodata o mamaie mai woow ca Maria lu Costica a lu Ciobanu. eu am avut norocu. m-a luat sub aripa protectoare de la 1 an cand m-a educat in spiritul mananca orice si oricand, la naiba cu regimul de matza sclifosita de la buzeu. stateam la mamaia la buhoci cam o luna pe an. ce distractie pe capul meu!!! super tare!!! faceam baitza intr-o cada de metal (cred) neagra si acolo erau cele mai colorate baloane de sapun ever. eram vestita in tot satul pentru pasiunea de a plimba in cosulet puii de gaina cu deficiente de locomotie.
dar cel mai mult imi placea sa stau la magazin la mamaia la raionul incaltaminte si sa probez din 10 in 10 minute anumiti pantofi portocalii cu toc. nu de alta, dar mi se parea ca intre timp mi-a mai crescut piciorul.
colega de servici a lu mamaia, o doamna pe care nu o cunosc decat ca Chefcumatra - nume dat de mine-, intervenea pe langa mamaia cand vroiam nu stiu ce suc sau pix. eram fascinata de cantaritul zaharului si adoram mirosul din magazin. mi se parea cel mai frumos lucru cu putinta sa ma uit la mamaia cum punea uleiul in sticle pentru oameni. asta era o arta desavarsita si eram extrem de invidioasa.
tot Maria lu Costica a lu Ciobanu mi-a mijlocit intrarea la biblioteca satului. in gimnaziu-liceu eram in tranzitii adolescentine si adoram sa stau inchisa in casa dinainte-dinapoi si sa citesc teancuri de carti. spre exasperarea lu mamaia care venea si batea in geam si-mi striga tare, sa auda tot satul: " Da mai iesi afara, fata hai, ca esti alba ca branza! sa te mai vaza si pi tine soarele!" normal caposenia din mine invingea si eu taceam si citeam mai departe.
tot in acea perioada intrasem in zona mutismului, ceea ce o enerva pe mamaia care are o limbarita...aiiiiiiiiilei... dar nu-mi zicea nimic direct. facea aluzii catre ceilalti verisori: "Auzi, Andreea, ia zi-i mutalancei sa vina pana incoace." la adunat buruieni sau la scos cartofi imi faceam un titlu de glorie in a nu avea nici o reactie la glumele mai mult sau mai putin deocheate ale Mariei.
dar pana la urma sangele lu Maria lu Costica a lu Ciobanu a inceput sa iasa la suprafata. si prin anul 2 de faq deja eram in contre non-stop spre marea noastra bucurie. cand ii dau vreun telefon se stie clar ca vreau cu tovarasa secretar de partid, se stie clar ca ma ademeneste cu anumita mamaliga de 250 de melesteie, o anumita fasolica la ceaun si o anumita tochitura si este si mai clar ca la carul de bolostanci negre pe care le-a adunat din cauza promisiunilor neindeplinite se mai adauga minim inca una. ne intepam reciproc si nici una nu se lasa la replici, ca de..Maria e Maria...si alina e os din osul lu Maria.
azi Maria schimba prefixul cu 7 si se tine mai bine decat multe cucoane cu pretentii de la oras. e mamaia mea si o ador. este cea care ne-a educat pe noi, fetele, in materie de baieti: "Mama, incercati 100, dar ramaneti cu 1." este aceiasi Maria care, pentru a se marita cu tataia, si-a mintit parintii spunand ca este insarcinata si care nu a regretat niciodata aceasta minciuna. ce mai incolo si incoace: este Maria lu Costica a lu Ciobanu...unica.

nuntile in moldova

eu am oroare de nunti. nu le suport. dar week-end-ul asta am fost la o nunta superba, cu niste miri miam miam. nunta a fost la campulung moldovenesc la o colega si prietena de faq, Stefus.
drumul a fost cumplit de obositor. am avut noroc ca am mers in grup cu niste prieteni, printre care mentionez pe nicoleta si pe manu( sau ema, cum preferati), viitori miri in octombrie. Biletele au fost obtinute cu greu si multe negocieri, deoarece aparent nu mai existau, dar spre marea mea usurare totul s-a terminat cu bine. aveam luni bilete dus-intors la cuseta. vineri seara eram foarte emotionata. eram boboaca in materie de dormit in cuseta, asa ca va imaginati starea de agitatie in care ma aflam. in plus nu mai fusesem vreodata in campulung. ne-am asezat confortabil pe la 9 si un pic in cusete. normal, dezamagire profunda: 6 "paturi", spatiu mai mult decat mic si ingust. foarte interesant. in plus in compartiment exista si una bucata baba la 75 de ani care a protestat zgomotos impotriva barbatilor si a amenintat cu blestemul impotriva bietilor oameni care deschideau fereastra in speranta ca vor putea respira vreun pic.
am stat de vorba si cu alti colegi care veneau la nunta pana pe la vreo 11 jumate cand ne-am retras la somn. o noua repriza de somn a urmat si la gazdele noastre din oras. personal am dormit pana pe la 3 dupa-amiaza cand a venit gazda sa ma trezeasca. trebuia sa mergem la mireasa acasa.
in jumatate de ora eram spalata si imbracata. machiajul s-a facut la mireasa acasa, ca si gatitul cu bijuuri, merci, alinutz. mireasa arata...intr-un fel anume. mult prea furmoasa ca sa fie descrisa in cuvinte. o sa pun poza sa vedeti. au urmat traditiile locului: cumpararea miresei, iertaciunea..etc etc.
la biserica am fost inspirata si m-am strecurat pe un scaun, asa ca am stat comod, tzopaind printre martori doar cand mi se parea ca pot face o poza mai dragutza. oricum nicole a fost mai fashneatza si a facut treaba si pt mine. cu totul a durat cam vreo ora cu plus.
am mers la restaurant pe jos. tare frumos este in oraselul cela provincial. numai flori, gradini. normal sosele cu gropi adanci...cunoasteti si voi farmecul unui oras mic din provincie.
petrecerea a fost tare frumoasa. moldovenii stiu sa se distreze. era una bucata mos care nu a ratat nici o fata. ne-a tzopait pe toate in ritm de sarba si perinita. distractie mare a fost si la brasoveanca. ador dansul asta. manu si nicole au fost belea...i-am filmat pentru posteritate.
a doua zi ne-am cocotzat pe munte si am cautat zmeura. din aceasta pricina muschii mei fesieri protesteaza de fiecare data cand ma misc. am vazut rarul si pietrele doamnei si am cules ultimul frag de pe anul asta. tare frumos o fo.
asa ca..nu mai trag nici o concluzie.
casa de piatra, stefus! frumosi mai sunteti impreuna!

oda unui copil nesuferit si obraznicos

draga piccola, acest post iti este dedicat. astazi e ziua ta si tu esti the greatest one ever. in acest context fabulos in care tu incerci sa ma ajungi din urma, trebuie sa recunosti ca in toti acesti ani de cand ne cunoastem nu ai reusit niciodata. dar iti admir perseverenta. voi depune toate eforturile sa te astept, chiar daca asta imi va pune rabdarea la grea incercare. nu e cazul sa te plangi cum ca esti nerabdatoare. stiu ca esti mai iute din fire decat mine. ba as putea spune ca deseori cam prea iute.
te-ai intrebat deseori cum de te suport cand tu, din punctul tau de vedere, esti rea si nesuferita. raspunsul: pentru ca atunci cand ai intrat in viata mea mi-ai adus mai multa bucurie decat oricare dintre prietenele mele. exceptie: bogdana. nu stiu cum te vezi tu, dar eu numai cand ma gandesc la tine si mi se aseaza un zambet larg si idiot pe fata si ma topesc ca o lumanare la soare. asta e..nu am ce face. mi-esti draga si atat.
stateam si ma gandeam intr-o zi...daca nu erai tu, nu as fi dat 2 licente, nu as fi avut o diploma de auditor intern (virtuala, normal) si, chiar daca in acest moment scorul este de 4-2 la diplome, astept inscrierea altor puncte in contul tau. asa ca vezi tu...datorita tie am ajuns si mai desteapta decat eram.
asa ca, draga piccolina, desi esti rea, nesuferita, razgaiata, esti cea mai grozava intre grozave. La multi ani, sa-mi cresti mare si slava tie ca existi!!! cu ocazia asta, pls, multumeste-le alor tai ca te-au facut, ca urata mai era viata fara tine.

mami tau

o zi uimitoare - steaua, mon amour

astazi a fost o zi de joi atipica...am fost atat de fericita, de calma, de echilibrata. e ciudat...cred ca mi se trage de la vestile primite miercuri. sunt calma, desi ar trebui sa intru in panica direct. cred ca-mi este dat sa invat o viata. dupa ce am terminat masterul, am presupus ca pot sa-mi iau o mica vacanta. aiurea....trebuie sa pun din nou burta pe carte. am noroc ca-mi place. :d
oricum la moment savurez calificarea stelei. ma uit la stiri pentru ca nu m-am uitat la meci. acum recuperez totul. goluri, manifestarile suporterilor, interviuri etc. daca va intrebati de ce nu m-am uitat la meci, va pot lamuri rapid: din superstitie. recunosc ca am micile mele superstitii. aceasta e una dintre ele: niciodata nu ma uit la meciurile importante ale stelei. mmmm....nu radeti...ori de cate ori m-am uitat la meci...well...steaua incasa in cateva minute un gol. asta daca nu cumva manca bataie. de exemplu: am deschis aseara televizorul si am zis ca, dc ma uit un minut la inceputul meciului, n-o sa fie mare paguba. siiiiiiiiiigur ca da...in ce minut au dat belgienii gol? aud? si asta e un exemplu recent.
mai si alte defecte: pot spune, in ultima vreme cam des, scorurile meciurilor. imi aduc si acum aminte mutra alexandrei cand i-am spus cum o sa se termine finala cupei mondiale. si asta e nimic. deja piccola mai are putin si ma da afara din casa cand joaca steaua ca sa nu ma mai auda. nu se poate abtine sa nu intrebe, dar nici nu vrea sa stie...hehehehehe....
acum steaua a picat in grupa cu realul...aiiiiiii iaaaaaaa!!!!! promit sa ma focusez si sa uit cand joaca steaua, sa nu deschid tv-ul si sa nu am intuitii, care sperie lumea, in materie de scor. trebuie sa recunosc ca este enervant. :D
mmmm...trebuie sa gasesc meciul neaparat...eu ma uit intotdeauna la reluari...uf!
si inca ceva: sper ca rapidul si dinamo sa mearga mai departe. respect rapidul si detest dinamo, dar daca nu se califica promit sa le transmit numai energii negative.

ah, barbatii!!! ah, femeile!!

zilele astea am fost atat de daramata incat nu am mai putut sa ma concentrez sa scriu ceva...nu am avut nici un chef. a fost o perioada de cumpana pentru mine si inca nu mi-am revenit. asa ca astazi voi aborda niste subiecte cat mai frivole cu putinta.
saptamanile astea am fost coplesita de nunti. pentru prima data i-am invidiat pe barbati la marele greu. este asa de simplu pentru ei sa se imbrace. nimeni nu se asteapta sa arate fabulos, sa atraga atentia in vreun fel. decat daca intr-adevar arata miam miam si atunci...hehehehe...se pune morisca barfelor in miscare: cum, cine si in ce fel. in cazul nostru, al doamnelor si domnisoarelor, este cu mult mai complicat.
99% dintre barbati se asteapta ca femeia de langa ei sa arate impecabil la o nunta, pentru ca astfel sa aiba cu ce sa se mandreasca, sa se umfle in pene. cand au femeie frumoasa langa ei, barbatii trag burta, intreapta cocoasa, pieptul in fata si le lipseste o pancarda care sa spuna: "uita-te la mine ce femeie am"...nu uita-te la mine ce bine arat...ci...uite ce femeie am...
normal ca exista si exceptii si voi recunoaste intotdeauna asta.exista..dar tare putine. daca gasiti o astfel de exceptie, va rog sa faceti 2 chestii f.f.f.f.f. importante:
1. pastrati-l ostatic intr-o rezervatie naturala si inmultiti-l pentru binele generatiilor viitoare
2. aratati-mi-l si mie sa-mi clatesc ochii.
revenind la chinul feminin trebuie insa sa recunosc ca ne-am facut-o cu manutza proprie si personala. din momentul in care femeia a descoperit ca pentru a atrage atentia unui barbat trebuie doar sa scurteze un pic rokitza sau sa-si agate chestii la gat etc etc, lumea a cunoscut in mod oficial termenul de concurenta. asa ca pentru femei nunta reprezinta un moment in care se poate fuduli cu toaletele care mai de care mai frumoase din punctul lor de vedere, accesoriile cumparate deseori cu bani grei.
barbatii sunt primii care se distreaza din aceasta pricina si, deseori, ii inteleg perfect. atunci cand nu prea te intereseaza cum arati, ti se pare ridicol grija pe care o au femeile fata de modul cum arata. tare as vrea sa am si eu aceasta atitudine, dar nu pot...se pare ca obsesia modului cum aratam ne-a intrat in gene. ne nastem si suntem educati cu ea. uf!

joia si buna dispozitie

joia pentru mine este absolut groaznica. o detest si ma detesta. asa ca inca de dimineatza iau masuri drastice pentru combaterea fenomenului care in cazul meu are mai multe forme de maniferstare: cadere in putina cu melancolie, pesimism, primire de vesti proaste, lene cronica, nervi. uneori toate aceste manifestari isi fac aparitia impreuna..si atunci sa te tii zi proasta.
pentru combarea zilei de joi am mai multe optiuni care deseori rezolva macar o parte a problemelor. in primul rand ma imbrac cat mai sport cu putinta. este ziua in care nu ma veti vedea in rokitza, tocuri sau chestii sexicioase. sporty este perfect pentru ziua de joi. exceptiile intaresc regula.
apoi ma sprijin puternic pe muzica. este ziua muzicii cat mai zbantzuite. prefer muzica desenelor animate care ma bine dispune in cateva minute. normal, trebuie sa fie cantece optimiste, cu eroi care salveaza lumea si implicit si pe mine de la o cadere in deprimare totala. alaturi de desenele animate ma salveaza si ultraoptimistul "First day" din care nu ascult cu atentie decat refrenul. asa ca daca spune si altceva eu nu cunosc.
desi in aceasta zi oribiloasa incerc sa evit contactul cu oamenii, va dati seama ca pe fetili mele nu le pot rata. o mica pauza de tigara imi poate ridica gradul de optimism, uneori dublandu-l. iar pauza de masa reprezinta echivalentul unei nopti in discoteca cu un tip misto cu ochi verzi. merci, fetili.
un alt factor important pentru psihicul meu il reprezinta acel "neatza sexy!" care vine din zona design-ului. multumesc design-ului pe aceasta cale.
bineinteles ca mai exista si alte modalitati de a uita ca azi e joi. trebuie doar sa le descopar in momentele de criza maxima.
pup u si ne mai auzim....

plecatul la servici si criza de dimineatza

am constat in aceasta saptamana absolut debusolanta ca este de-a dreptul chinuitor sa pleci la servici. nu pentru ca serviciul ar fi naspa. ci pentru ca trebuie sa ma concentrez profund sa ma imbrac. daca sculatul, spalatul, mancatul si machiatul acopera, sa zicem, 20 de minute (din acest punct de vedere sunt o rapidista convinsa), imbracatul dureaza cam jumatate de ora. dupa care intru in panica, arunc pe mine ceva si ies val-vartej.
in aceasta saptamana insa, am constat cu stupoare ca nu am nici o inspiratie la acest capitol spinos. cel putin astazi am fost absolut fenomenala. ma gandisem de cu seara (mare greseala) la costumatie. dimineatza am calcat frumos fustita, maieutzul sexicios...totul era superb.
a urmat prima greseala: utilizarea lady speed stick inainte de imbracarea cu bluzita aleasa. instinctul ne joaca cele mai urate farse. mai ales in zile atat de frumoase, cand te topesti la soare.
greseala numarul doi: extragerea sandalutelor de la domiciliul fortat unde le exilasem in timpul ploilor. aceasta actiune a dus la sifonarea iremediabila a fustei, ceea ce a provocat o criza.
am aruncat fusta si bluza si am navalit nervoasa in sifonier. am apucat prima bluza, care mi s-a parut mai colorata - incerc sa ascult sfaturile celor din jur care-mi spun ca pe mine ma avantajeaza culorile aprinse- si am aterizat in blugi, mai mult din instinct. da da da..acelasi instinct.
ca sa ma razbun, am hotarat sa ma dau cu rimmel si cu un ruj cat mai ochios. totul a durat cam 40 de minute, din care ultimele 10 au fost utilizate cu folos pentru actuala costumatie pe care o puteti admira, voi, cei care-mi sunteti colegi de serviciu.
maine o voi lua de la capat, dar sunt optimista. am supravietuit atata vreme...de-acum incolo totul este mult mai usor. in fond, am descoperit ce trebuie sa fac pentru o costumatie de succes: lasa totul in seama instinctului. nu da gres niciodata. in plus esti gata in 10 minute.
este drept si recunosc cu mana pe inima ca imi trebuie cam 20 de minute ca sa-mi mobilizez instinctul pentru ca acesta functioneaza cel mai bine in stare de stres. dar cui ii pasa? la vita e bella!!! si eu ma simt tare bine...
see u.....

o zi fabuloasa de marti - intrare in scena

Hmmm..chiar daca nu-mi vine a crede...am un blog. ma depaseste total ce sa fac cu el, dar, tinand cont ca lumea spune ca sunt o tipa desteapta, o sa incerc sa ma focusez. sa nu va asteptati sa fiu vreo filosoafa sau sa cititi chestii ultra destepte pentru ca nu-s capabila de o asemenea concentrare.
este drept ca, daca ma iau dupa cum tresare alinutz bulinutz (colega de serv miam miam - recomand privitorilor) cand aude ca am idei, pot spune ca sunt o tipa creativa. este si mai drept...ca pentru a fi creativa trebuie sa fie o zi de marti, sa fiu bine dispusa si sa mananc multa ciocolata. va garantez eu ca nu ingrasa. chestia tine de legenda. dimpotriva intareste neuronii si stimuleaza creativitatea. imi pare rau, alinutz, stiu ca ai tresarit de spaima la vederea cuvantului creativitate. promit sa nu se mai repete scrierea lui.
oricum este prima zi de blog si cred ca e suficient ce am scris pentru a va face o idee. daca nu, o sa revin cu rectificari pe parcurs.