marți, decembrie 19, 2006

cum sa incurajezi o perishoara sa fie harnica

so.. imaginati-va una bucata perishoara fosta minora, acu majora... imaginati-va a a sosit fara chef de la scoala... si viseaza la ce-i aduce moshu.. si la vacantza.. evident.
brusc si dintr-odata apare o fereastra de mess cu un mesaj evident ... atatator.... "salutam perishoara sexy" aceasta este forma publica a salutului. cert este ca a avut efect imbarbator si instant. un mutzunache ce flutura din gene apare si deja simte ca i se ridica moralul. daca spune alina ca e sexy... asa e.
ne pupam si ne imbratisam virtual ca doua perishoare care se iubesc tare, apoi trecem la afaceri.
" nu mai ajung de craciun la bacau... :((", se miortzaie alina.
" am aflaaaaaaaaaaaaat.... :((", isi trage nasu suspinand fosta minora. ' nu mai mergem la discoteca... :(("
"daaaaa........ iar pierd barbati bine la orizont.. :((", se vaicareste perishoara mai batrana.
"am primit cadou de la o prietena.. vrei sa vezi? :d", iese copilu la atac.
"daaaaaaaaaaaaaaa...........", se extaziaza majora cu experienta.
"auzi... hai sa-ti trimit o poza cu mine.. ;;) vrei?" se alinta micutza perishoara.
"bineinteles...".
la primirea pozei cu perishoara mai mica, cea care depasise 18 ani de prea multa vreme ramane cu gura cascata.
"woooooooooooooooooow... perishoara.... esti facuta pentru bucuresti, mama."
" stiuuuuuu..... las ca ajung eu si acolo. acum tre sa ma apuc sa fac curatzenius."
"aha aha... bv bv.. sunt mandra de tine. si frumoasa si harnica si desteapta. ptiu ptiu.. sa nu te deochi. ca tare nu semeni cu mine."
fluturarile de gene se intensificara. modestia isi spunea cuvantul. si aici seamana cu mine. acum fluiera o melodie de la parazitii - am asa o presimtire - si este harnica. a binedispus-o perishoara a mai mare.

luni, decembrie 18, 2006

i had the time of my life

sunt asa de fericita azi.. am avut asa un wk, de nu-mi vine a crede. sunt euforica, zambesc prosteste si imi vine sa valsez prin spatiul asta imens de la serviciu.
nu ca as fi facut ceva interesant. nope nope.. am fost la film si am vazut eragon cu o prietena. am cascat amandoua gura la frumusetea de pusti care juca in film. mama doamne, cand va fi barbat, asta va rupe niste inimioare precis. si daca il mai vedeai si in armura aia superba, cum n-am vazut in nici un film ever... auriu cu un albastru inchis..o, doamne.. vreau si euuuuuuuuuuu... nu m-a incantat foarte tare sabia. avea o bolostanca mare albastra la maner. nu avea eleganta si gratia unei katana. era forta bruta, fara supletea si simplitatea perfecta a katanei.
in schimb... se exista acolo un cal magnific. negru tuci, fara pata... pur si simplu negrul catifelat al cafelei. magnific. recunosc ca nu intrecea calul pe care l-a calarit sergiu nicolaescu in filmul mircea. acel cal reprezinta pentru mine perfectiunea in acest domeniu. un negru cu reflexe albastrui, picioare subtiri, elegante si delicate. un cap dotat cu niste ochi mai mult decat inteligenti... lasati-ma sa visez cu ochii deschisi.
seara am vazut bandidas... haios foc!! iar salma hayek si penelope cruz arata asa intr-un fel, ca-ti lasa gura apa numai uitandu-te. frumoase fooooooooc....
duminica... am dat un party in pijama. au participat matzu, o grasa de cotnari si niste carti siropoase arestate din biblioteca unei prietene pe post de lectura usoara. m-am betivanit... in ultimul hal... am baut 3 sferturi de pahar de vin. la un moment dat dansam cu precios prin casa. precios la ea acasa, evident, eu la mine si faceam schimb de melodii... saracu matz era dezorientat total... eu eram asa de happy...
la 11 jumate m-am retras si am adormit bomba. am reusit sa ma ridic din pat la 8:10. aiiiiiiii... nu a fost frumos din partea mea, dar era asa de bine....
abia astept urmatorul wk....

vineri, decembrie 15, 2006

me me me me

azi sunt extrem de egoista. nu ma intereseaza nimeni si nimic. tot ce pot sa fac este sa visez cu ochii deschisi la film. cum care film? eragon. azi am revazut toate clipurile, toate trailer-urile… dragonul cela arata tare ciudat. eu am in cap dragonul dintr-un anume film numit, cred, “Inima de dragon”. vocea apartinea lui sean connery. oricum maine la matineu sunt calare pe situatie.
imi zumzaie capul ca un stup de albine si am asa o presimtire ca ma paste o receala… nu va puteti imagina cum e sa ai impresia ca totul se misca in jurul tau. mai ales cand e vorba de obiecte fixe. e o experienta pe care o recomand cu caldura.
so… diseara tre sa fac o baie clocotita, sa bat maztu pana oboseste si sa dorm dusa pana la 6 dimineatza… cand o arunc cu papucii dupa alteta sa. matzu ista e de-a dreptu pur si simplu. fix cand vrei sa dormi are chef de joaca. iar eu mai am oleaca si-l expulzez la capatul pamantului. puslama obraznica!!!! cu cine o fi semanand, dom`le? ce va uitati asa la mine? aveti vreun point?
sa trecem peste… azi am de gand sa bat recordurile la leneveala, sa-mi clatesc ochisorii si sa ma pregatesc pisicologic de wk. va fi asa de aglomerat!!! abia astept. sunt impartita intre a uri sarbatorile si a le adora. uf!! fara e ele e asa de trist…. in acelasi timp e mult prea multa agitatie psihica. consum de nervi si energie. toata lumea alearga, toata lumea cauta, intreaba, cumpara… am obosit numai enumerand.
btw, maine fac pomul. uraaaaaaaaaaaaaaaaaaa!!!! tre sa iau globulete si un cablu gros ca sa prind zdravan pomul de calorifer. cum de ce? ca sa nu mi-l darame matzu.. cica au talente din astea ascunse… hm… cam multe talente din astea…

marți, decembrie 12, 2006

hei...am 18 cu plus

nu stiu cum va simtiti voi, dar eu mor de somn. vreau o saptamana de concediu. imi dudie capul de mor si incerc cu greu si fara sa dau dovada de vointa sa tzin ochii deschisi. credeti ca aude cineva ca sa flutur din ochi cu simt de raspundere? stati asa ca era sa pic de pe scaun. mama doamne, azi e de rau. anunt autoritatile ca daca ma gasiti din intamplare sub birou sau daca auzi niste sforaituri discrete - sunt totusi o lady - nu va agitati. totul e sub control. sunt doar eu care incerc sa recuperez.
sunt o baba. nu mai tin la nopti nedormite. e clar. trebuie sa ies la pensie. si unii altii sustin ca sunt un copil. ba ma si intreaba de buletin. mrrrr.... ceea ce nu e rau...inseamna ca pentru o babutza ma tzin al naibii de bine. hehehehehe.... dar cand intri intr-un cazinou si se infige agentul de paza in tine cu un "domnisoara, aveti 18 ani?", ce mai poti spune? adica ce? daca am fes cu mot si 1,52 sau 54 si o gramada de kilograme trebuie sa fiu sub 18???? dar e frustrant de-a binelea cand treci de paza, ajungi la ruleta si te ia val-vartej o cucoana cu un "sunteti majora?"... dublez maraitul.... pai, daca am trecut de paza, nu e logic ca am trecut de bariera de 18 ani? jeez.... sa lasam acest subiect, nu de alta dar de doua zile mi se tot cere buletinul de catre diverse persoane. in mod cert le e ciuda ca arat asa de bine. ha!
intrebare: voi ati inceput sa va pregatiti de craciun? adica v-ati gandit ce sa cumparati unora si altora? eu inca nu si tare mi-e ca o sa dureze pana o sa incep sa ma focusez. sunt in deriva totala. ok..pe mamizu am rezolvat-o, pe vara laura idem...da restu populatiei? astept sugestii pe mess.
saptamana asta apare eragon...filmul, evident. si abia astept sa ma duc sambata. uraaaaaaaaa!!! tre sa duc copilu la film. ce vreti? sunt o mama responsabila si iubitoare. ai auzit, piccola? tre sa-mi ridici statuie. pupam fata
ok ok..si pe cei care citesc blogul...
pupicei

PS: am depasit cu mult 18 ani...

marți, decembrie 05, 2006

stare blegoasa si nu am chef de nimic

cica azi ar trebui sa fiu in verva. aiurea..imi pica ochii in gura si nu ma chef de nimic. piccolina mi-a trasat sarciina de om destept. cica eu sunt as in materie de UE si ca tre sa-i fac nu stiu ce referat de calibrul ASE-ului. mama mama!!!
"Punand intreprinderea la care va referiti in contextul economic si al cadrului legal si administrativ ce rezulta dupa aderare, ce problema deosebita apare? Care sunt politicile si reglementarile europene care guverneaza problema in cauza? Se nasc noi oportunitati sau amenintari? Cum este afectata competitivitatea intreprinderii? Ce noi competente sunt necesare? Exista un plan pentru adaptarea la noile conditii? Ce parere aveti, ia acest plan in considerare toate aspectele ce caracterizeaza mediul de afaceri al UE, de care ar trebui sa se tina cont? Daca nu exista un asemenea plan, cum ar trebui sa arate o schita preliminara a lui?"
spuneti si voi...pai, ce? eu stiu chestii din astea? in plus trebuie sa fac pe o firma despre care stiu 2 propozitii. de unde sa inventez eu nu stiu ce problema si sa raspund la intrebarile de mai sus? bine...eu am idee despre ce ar trebui sa scriu, dar nu am nici o data despre firma. asa ca...dc reusesc sa scot ceva ma declar geniu in viata.
colac peste pupaza, cei de la la mamitzu au scumpit preturile. neam nesuferit!! asa ca ne mamitzim mai rar. in plus matzu cela l-a terminat psihic pe gogu. a fost asa un razbel azi-noapte pe teritoriu de somn, ca m-am sculat mai obosita decat ma culcasem. gogu a propus in cazul matzului o aterizare fortata de la etajul 9. iar maztul s-a razbunat crunt..:))
stati asa sa citez un clasic in viata, sa nu mai ziceti ca ma laud cum ca-s desteapta:
"alex tiganelea: ar trebui sa scrii cat de desteapta esti
alex tiganelea: ai facut referat la mk (marketing) in anul 2(al meu)
alex tiganelea: ai facut diverse cautari pt diverse referate(de-ale mele)
alex tiganelea: ai facut lucrare de diploma
alex tiganelea: acu faci ref la mediu de afaceri pt master
alex tiganelea: si o sa ai si lucr de disertatie
alex tiganelea: deci...respectele mele....si dc as avea blog sa scriu eu chestia asta...respectele tuturor"
no comment..=))

P.S.
"alex tiganelea: auzi ma
alina popa: oate
alina popa: mi-e cam foame
alex tiganelea: sa nu se inteleaga din blogul asta ca eu nu am contribuit cu nimic
alex tiganelea: la referate
alina popa: a se vedea cum scriu
alex tiganelea: si la lucrare
alex tiganelea: ca si eu sunt desteapta cand vreau"

miercuri, noiembrie 29, 2006

pisoi obraznic si nesuferit

da da da...fara nici o urma de indoaiala ca sunt o eroina. de sambata am pisoi si deja pot sa ma laud cu dresarea pe jumatate. daca duminica si luni au fost zile de tatonare, de delimitare a teritoriului, a educatiei, deja marti puteam spune ca am pisoi educat. yeaaah...right.
s-o luam inca cu inceputul. sambata alteta sa a aterizat la domitziliu si am inceput sa ne tatonam. sa nu va imaginati ca e o frumusete de pisoi. nu nu nu. este uratel si slab ca un tzar. imi face concurenta cu brio. e un gri tigrat, cu o mutra ascutita si ochi speriosi.
eu sunt mai dintr-o bucata si nu am experienta cu matzi , asa ca am aplicat strategia mamei - d-na educatoare in actiune. am inceput activitatea de dresat si educare a pisoiului.
1. nu are voie sa stea in pat cand mananc. nu m-am inteles cu el pana cand nu l-am dat jos fortat din pat. azi pot declara cu mana pe inima ca in momentul in care aude: "jos!!!" nici macar nu se mai agita sa se cocoate in pat.
2. papa se ofera dimineatza pe la 7 jumate (mrrr..wk-ul meu..) si seara pe la 7. chestie relativa deoarece a inceput sa devina sclifosit. a inceput cu papa in forma de stelute, apoi s-a strambat la papica adusa de zana. tot ce e nou e bun, ce a mai mancat...face pe niznaiu. urechere zdravana ca nu se mai poate.
3. somnul care inseamna 2 subcategorii:
a. nu se doarme cu mine in pat. am ajuns la 2 descocotzari din pat pe noapte, ceea ce e o realizare majora. nu a inteles cum sta treaba pana cand nu i-am dat 2 palmutze. cam ratate ca era in miscare. la moment il chinuie pe fratele meu. dar mi-a fost mila de el si i-am vandut pontul cu "jos" si cu palmutele. nu de alta, dar ii sarea numai in cap..=))
b. nimeni nu se trezeste inainte de a suna ceasul, adica la 7 dimineatza. la moment domnu pisoi are nemti in fund incepand cu 6 dimineatza si se potoleste pe la 7. si inca azi a fost bine, ieri imi vedea sa-l trimit undeva cat mai apropiat de originile lui obscure.
dar deja am inceput sa ne cunoastem. asa ca am sperante mari in legatura cu wk asta. daca vin bombanind luni...ignorati-ma. nu ma bagati in seama. inseamna ca pisoiu iar a facut pe niznaiu.

vineri, noiembrie 24, 2006

Am emotii

nu va mai mirati..mi se intampla si mie din cand in cand. si va lamuresc mintenas de ce. maine vine pisu mic. pricepeti?
ieri stateam cu iuli si aberam pe aceasta tema. cum milady are un talent deosebit pentru scenarii, am inceput sa visam cu ochii deschisi. in primul ei scenariu, eu sunt pe post de primadona. adica vedeta, pentru ca se pare ca am calitati deosebite de actrita. ajungand aici, am facut legatura inteligenta cu un anumit film care se lanseaza azi.
asa ca am propus un rol pentru bubulina. am mentionat ca bubu este un mare talent. cum se pare ca iuli apreciaza ca bubulescu stie mai bine sa joace rolul unui personaj negativ, a reiesit ca bubu este criminalu(a) care sta dupa usa cu toporul.
in acest moment intra in actiunea agentul 00codi, cu ochii sai albastri, accentul british, maniere perfecte si stil. el trebuie sa-l salveze pe pisu mic, care inca nu s-a stabilit ce rol joaca. parerea mea ca i se potriveste rolul unui baietas de cartier, haios si descurcaret, un hotoman de inimi feminine. iuli a protestat si i-a scris un rol de baietel timid, genial, care e fortat sa creeze o bomba.
sunt flatarisita pana peste cap de importanta acordata lu pisu mic. sper sa nu si-o ia in cap. trebuie sa stau cu ochii pe el sa nu isi ia aere de vedeta. hm....
azi ma duc cu iuli sa-i cumparam unele, altele...castronel, papica, nisip, baita pentru pisoiasi... eeeeeeeee....ce credeti voi? o intreaga tevatura. asa ca in seara asta trebuie sa termin curatenia, macar asa de suprafata. intrebarea este: cum va reactiona tata popa cand va da cu ochii de pisu mic si invers.

marți, noiembrie 21, 2006

despre unele si altele

stau si ascult "material girl" si imi vine sa tzopai. sunt bine dispusa, dar tocmai a intrat gogu pe mess, asa ca ma astept la o veste desteapta. stati sa vedem. aha, nu e o veste proasta. azi tata popa spusese ca vine cu mobila de bucatarie. si ma gandeam ca se amana. se pare ca e pe drum. e de bine, pana ajung acasa si iar ma infurii. am asa o presimtire....
azi e o zi speciala. da da da!!!!! well..fu si in wk. da in wk perishoara minora a devenit majora. acu tre sa stau sa-i gasesc o alta denumire, ca lala, lalau, lauroi babaloi doar asa...din cand in cand.
sa revenim...azi exista doar o favorita si aceasta este lady iuli, care cica face un sfert de veac. ah, tinerete!!!...
in rest astept wk-ul cu nerabdare...sa-mi iau pisu mic acasa. am emotii ca nu am mai dresat niciodata o matza. cu papagalii e mai izi. m-a apucat asa o lene si un somn..o sa propun cumpararea unei canapele...hehehehe....si eu sa fac programarile...

joi, noiembrie 16, 2006

sunt corupta si nu ma tratez

daca nu stiati chestia asta inseamna ca nu ma cunoasteti personal. nu face nimic. aflati acum. eu primesc cat mai multa mita, spaga si tot ce tine de acest sector atat de incriminat. desi chiar nu inteleg de ce toata lumea sare de fund in sus. e super fain sa iei spaga.
de exemplu, spuneti voi daca nu e frumos sa primesti un ou kinder, cutii cu bomboane - miam miam -, snickers, bomboane etc. ajuta la silueta foarte bine. adauga la caloriile pe care trebuie sa le acumulez intr-o zi. ce credeti ca e usor sa ajung la 4000?
bineinteles ca-mi spal si eu constiinta intr-un fel: impart cu colegii. eu raman cu partea invingatorului, dar la urma urmei...daca am primit spaga, inseamna ca o merit. chiar ma gandeam..ce-ar fi sa legalizam coruptia. da da...si sa o impozitam..face statul un ban cinstit..:)) facem un soi de tabel in care sa scrie: daca secretara trebuie sa dea un telefon, atunci sa primeasca o bomboana de ciocolata. daca alearga la posta cu facturi, sa primeasca o ciocolata kinder ca sa inlocuiasca energia si caloriile cheltuite. si tot asa. este ca sunt desteapta? bineinteles, mita si spaga se va lua numai de catre departamentul administrativ, pentru ridicarea moralului si a statutului. trebuie sa o inaintez forurilor superioare spre aprobare...e o idee genioasa.
in alta ordine de idei, am zis ca incepe sezonul sarbatorilor si ma gandeam - stiu, stiu..nu-mi sta in fire - sa reinnoiesc o anume traditie inceputa anul trecut. nu cred ca se va supara prietena in cauza. ba chiar ar fi super bine pentru copii si bugetul ei. cred ca v-am bagat in ceatza. sa ma explic.
anul trecut am aflat ca exista un loc foarte interesant. in acel loc exista o scoala in care copiii, carora le greu sa se duca la scoala din pricina problemelor din familie, pot veni sa invete, profesorii fiind toti voluntari. la fiecare sarbatoare se strang bani si se iau mici cadouri - de obicei carti, caiete pentru scoala -, iar copiii pregatesc programe artistice. este asa de dragutz. au si biblioteca. si cand ii vezi asa de timizi, dar dornici sa invete...ti se topeste corazonul. tin minte ca anu trecut le era rusine sa vina sa-si ia cadoul de la mos craciun.
fetele alearga de colo-colo pentru cadouri, recunosc. eu sunt eminenta cenusie din spatele scenei. si oricum nu ma pricep la asa ceva. daca ar fi dupa mine as cumpara numai carti. ori copiii aia au nevoie de mai multe.
cand am aflat nu mi-a venit sa cred ca la noi poate sa existe asa ceva. am fost asa de entuziasmata... asa ca si anu asta donez borcanu cu marunt. am asa un borcan maaaare...scap de el, ca mi-e lene sa schimb atata marunt.
sunt happy azi.

marți, noiembrie 14, 2006

pai, nu e asa??

citez: A Cristina: nu mai scrii si tu ceva pe blog?
A Cristina: sa ma inveselesc?

asa ca va rog...sunt o persoana foarte importanta in aceasta firma. eu ma ocup de buna dispozitie a angajatilor. pai, nu? pai, nu? pai, da!!!!!!! daca aud vreun comentariu negativ.....rup niste urechi.
fiti antena parabolica..cum nu stiti cum? luati exemplu de la parul meu adorat...asteptati sa va invat eu de toate.
asa...sa revenim...am aflat luni ca vom avea un wk prelungit. adica un team building. ce inseamna asta?? dezmat in materie de bautura, barfe la greu, cunoasterea aprofundata - vrem, nu vrem - a colegilor...chestii de genu asta. totul se anunta a fi interesant. cum s-a precizat ca va fi la munte, putem incepe sa visam cu ochii deschisi la muntii elvetiei...da!!!! sau sa mergem in alpi...in franta mea adorataa!!!!! uraaaaaaaaa!!!!!!!!!!
da da da!!! incep sa prind inima. asa merge mult mai bine. deja trebuie sa merg shopping sa-mi iau tinute de ametit contzii francezi, care precis ma asteapta pe mine. si cum robbie e bizi and important... heheheheheheeeeeeee!!!!!!!!! si eu sunt singura si disponibila....
cica prestam activitati outdoor...no problem...agatatu se poate face pe partie in timp ce sunt invatata sa ma dau cu sania. cu schiurile e prea greu. sunt mai grele decat mine. o plimbare prin padure, prin zapada....trebuie sa tzin sfat de taina cu fetili. ce se mai poarta in materie de costum de schi, bocancei, manusi si fesuri. fesul trebuie sa aiba minim un mot, nu exista. da da da...totul chic, dragutz...mmmmmmm......
aoleu...abia astept!!!

joi, noiembrie 09, 2006

pet pentru a iesi din depresie


acest post nu trebuie citit de ai mei parinti. asa ca, draga mamizu, sa nu ai tupeul, indrazneala si curajul sa citesti mai departe pentru ca vreau sa fac un anunt si tu si cu tata nu trebuie sa aflati. dar cum esti un mamitzu tare destept, cred ca te-ai prins pana acum. nu-i asa ca e adorabil? ;;)
se numeste pisu mic - n-am inspiratie, astept sugestii - si are o zana buna, care se numeste precios. pisu mic a fost salvat de zana, care va ramane o viata steaua lui norocoasa. dar cum precios one are 3 dulai home - credeti-ma pe cuvant -, am stat si m-am consultat cu unii si cu altii si am decis. contestatii, protestele se declara nule si neavenite. maaaaaaaam, sa nu afle tata!!!!!!!!!!! inca..:d
am fost si pe la iuli si m-am inamorat de bubulina ei. este cea mai haioasa pisica ever. fluffy, cu o coada lunga, lunga si stufoasa. e adorabila rau de tot. codi este si el frumos fooooooc, dar bubu este miam miam. fix genul meu. nu, mamitzu, nu o fur. e prea bine pazita. dar asta nu insemna ca nu m-am gandit. hehehehe...

miercuri, noiembrie 08, 2006

pozitie de drepti la ordin

acest post este executat la ordin. la ordinul ilincai, care doreste sa mai citesca din aberatiile mele. multumiri pe aceasta cale.:d
dupa cum stiu iubitii mei colegi, in ultimele saptamani, ne-am umplut plamanii de praf si nervii de draci. s-a varuit. o actiune, din multe puncte de vedere super, dar...din nefericire asta a insemnat o multime de stres, nervi facuti, atentat la sanatatea noastra fizica si mentala. spun mentala pentru si la mine inca mai este catastrofal in casa. a fost exceptional de placut sa venim si sa gasim straturi straturi de praf si mizerie, culori cumplite pe pereti, forme ciudate si fara dumnezeu. cel mai frumos era cand pierdeai cam o ora - am multa hartogaraie - sa faci o relativa ordine si curatenie ca sa poti munci.
dupa prima saptamana in care faceam ochii ca la melc ori de cate ori ajungeam dimineata la sediu, am hotarat sa vorbesc cu nenea pictorul si sa-l instruiesc putin asupra culorilor interzise si a celor care trebuie obligatoriu folosite. am stabilit foarte clar - asa am crezut eu - ca nu se va folosi in dreptul biroului meu verde, negru si gri. se va folosi albastru cat mai mult si in cat mai multe nuante.
dupa 2 zile, mi-am gasit biroul in mijlocul casei, ca sa spun asa, iar in dreptul meu 2 chestii imense de verde. am vazut negru in fata ochilor. noroc ca nenea pictorul nu era prin preajma. am mestecat niste bip-uri printre dinti si m-am ocupat de smotru - nu aveam destul acasa, intelegeti? dupa alte cateva zile, adica luni, am intepenit de furie. biroul meu era din nou deplasat. situatia coloristica se mai indreptase. era mult mai bine. daca stau sa ma gandesc e chiar sympa. acum imi place. dar a fost culmea culmilor sa stau sa frec biroul si actele si tot ce aveam timp de 3 ore. am crezut ca asasinez pe cineva. doamna venera era de la 4 dimineatza drepti la datorie si abia se mai tinea pe picioare. la naiba! omul asta a lucrat cu picioarele.
asa ca din acest moment declar sus si tare ca, daca se mai prefigureaza o actiune de acest gen, imi iau concediu si am pretentia ca dupa ce ma intorc sa nu incep eu sa frec birouri si alte alea ca am suficiente acasa.
sunt inca sub imperiul nervilor oentru ca mai am si acasa smotru, asa ca revin alta data sa va spun cum a iesit treaba.

marți, noiembrie 07, 2006

minte de barbat

asa nu se poate, pe cuvantul meu! dupa cum stiti de ceva vreme sunt intr-o continua curatenie. din wk care a trecut incoace, sunt pe linia dreapta. drept urmare mi-am adus fratele in bucuresti sa ajute la smotru.
ieri i-am dat ordine cu precizia unei mitraliere. a avut trei lucruri de facut:
1. sa plateasca netu - achitat cu brio
2. sa frece canapelele pana iese tot praful din ele - exceptional
3. sa termine baia de curatat - aici avem de comentat
pe la vreo 10 ajung si eu acasa. da, seara..normal..doar sunt singura si disponibila. 2 ceasuri la mac cu o colega este exact ce-mi trebuie dupa serv.
sa revin. deschid usa si intru. moment in care ma sufoc instant. mama care faci copii!!! mirosea a mancare gatita de te trasnea. a usturoi mai ales. nu ca as avea ceva cu usturoiul, dimpotriva. dar totusi...vorbim de o garsoniera, nu de o bucatarie - adica o camera intr-un spatiu mai mare. prima rafala a pornit fara sa ma gandesc: "Deschide fereastra ca mori aici!"
avansez in camera si admir canapelele care straluceau. bv bv bv, alteta!!! fabuloasa treaba, pe bune si fara gluma!
evident navalesc in baie...si ma desumflu imediat. lenea din el a vorbit pana la urma. nu a terminat. ok..o fi fost si el obosit. no problem si azi o zi. moment in care simt ca ma infurii instant. pe gresia murdara de diverse chestii era aruncata hartia igienica. ceea ce m-a enervat si mai tare a fost faptul ca fix langa ea se afla placajul de lemn pe care se pot pune toate lucrurile mai mult sau mai putin delicate din baie. a urmat o scurta disputa legata de aceast lucru. s-a concluzionat ca el e barbat si ca nu stie sa gandeasca pragmatic.a aterizat direct la chiosc dupa o noua hartie igienica.
inainte sa plece a varsat sarea...iar cand s-a intors iar ne-am marait reciproc. mi-a aratat manichiura realizata in urma frecarii faiantei. am facut ochii mici si m-am repezit in ceafa lui. "De ce nu ai folosit manusile???". urmatoarea runda a fost la spalarea cazii cu detartrant. s-a inceput de la domestosul nu detartrant, a continuat cu de ce sa-mi pun manusile cand frec cada si s-a sfarsit cu un furios "misca si pune-ti manusile!", moment in care, satisfacut ca iar m-a enervat, a executat ordinul.
nu pricep si pace...cum poate fi asa de lipsit de pragmatism??? recunosc ca si eu am doua maini stangi, dar parca sunt mai evoluata aici.

miercuri, noiembrie 01, 2006

asta e

sunt genioasa rau de tot. nu-mi vine a crede cat de desteapta pot sa fiu. da da da...stiu...seman cu cine m-a facut, dar totusi am si eu meritul meu. pai, cine credeti ca a avut tupeul sa se autoeduce astfel incat sa slefuiasca diamantul care straluce azi?
sa revenim... asa cum s-a observat in ultima vreme nu am avut inspiratie deloc si am "abandonat" oleaca blogul. chiar si eu ma intrebam ce s-a intamplat. eu in pana de inspiratie???? e prea putin flataritizant. nu se poate. exclus. asa ca am stat stramb si am judecat drept.
aseara m-am palit peste frunte. desteapta de mine! sa va explicitez modulul, ca sa pricepeti.
eu de vreo 3 saptamani stau pe capul unei prietene pentru ca imi daram gasoniera. asa ca, din respect, trebuie sa ma comport ca o lady. nu sunt la mine acasa. asta insemnand: spalatul vaselor imediat ce am mancat (unde esti, piccola, sa ma vezi?), o muuult mai mare ordine in haine si incaltaminte si altele asemanatoare. acum intelegeti ce vreau sa zic??
ok ok ok...sa explic si mai in profunzime. eu sunt o dezordonata cu brevet. ador dezordinea si ii sunt mare admirator. imi stimuleaza pofta de viata, ideile aiuritoare pentru care sunt arhicunoscuta, trasnaile pe care le fac si care ma caracterizeaza. fara dezordine sunt ca un peste pe uscat. de ce credeti ca pe biroul de la serviciu e imposibil sa te orientezi???
asa ca, de fapt, eu sufar dupa casa mea dezordonata, dupa cele 3 vase nespalate din chiuveta, cartile teanc de la capul canapelei, mancatul, cititul si uitatul la tv, totul in acelasi timp. cum curatenia mai dureaza saptamana asta si gataaaaaaaaaaaaaaa.....intru la smotru.
asa ca pana atunci ascult povesti, muzica si cheltui bani pe carti. ceea ce nu e chiar bine pentru bugetul meu. dar fenomenal pentru biblioteca mea..hehehehe...
asa ca va rog sa intelegeti ca sunt prinsa intr-un complex de imprejurari care nu depinde de vointa mea. un picut de rabdarica.
va pupicesc

marți, octombrie 31, 2006

sfanta lene

trebuie sa recunosc cu mana pe inima ca daca lenea ar durea, ar fi grav de tot. ma numar printre putinele persoane- de fapt sunt unica pana acum - care adora sa fie lenesa. mai ales in wk-uri. ce poate fi mai frumos decat sa dormi mult, sa mai vezi o stire, eventual un film usurel, apoi mai tragi un pui de somn, mai mananci ceva si iar mai dormi un pic. printre picaturi mai citesti ceva sau mai vorbesti la telefon cu unii si cu altii.
de vreo trei luni parca am intrat intr-un soi de hibernare. nu-s capabila de nimic. tot ce pot sa fac este sa stau...care-i faza??? in plus am intrat in superba zodie a scorpionilor. ceea ce inseamna epuizare financiara totala. pot incepe prin a-mi da demisia in aceasta perioada din viata asta si sa incerc sa fiu, de exemplu, xena, printesa razboinica, ca sa le rup urechile nesuferitilor din aceasta zodie, dar am o presimtire ca nu ar merge.
mi-e somn...din nou. ceva e in neregula, pe cuvant. am dormit bomba in noaptea asta si totusi la 8 fara 10 abia am putut deschide ochii. mmmmmmm.....
mi-e lene...o sa ascult niste povesti si sa transform niste tif-uri.
see u

joi, octombrie 19, 2006

nu contraziceti niciodata o femeie. o va face singura.

dragi fete, eu am sustinut mereu ca in romania nu exista barbati frumosi. exista barbati bine, dar nu frumosi. ieri insa s-a intamplat ceva care m-a facut sa-mi schimb parerea.
am sosit acasa pe la 8 si am dat pe tvr1 sa vad gimnastica. eu ador gimnastica, desi in ultima vreme mi se pare ca a scazut din punctul de vedere al calitatii. la un moment dat, comentatorul a facut o remarca, pe care am adorat-o din prima: "nu contraziceti niciodata o femeie. o va face singura." mi s-a parut geniala ideea in sine, mai ales ca am aplicat-o in cateva momente.
in pauza in care nu lucrau ale noastre, am dat din greseala pe tvr1. era un serial cu un spital de urgenta, dar romanesc. nu va povestesc de cine mi s-au agatat privirile si la cine m-am uitat cu gura cascata uitand de gimnastica. este mai mult decat evident. de ce nu mi-a spus nimeni ca exista o bucata de barbat superb in romania?????? si culmea!!!! care chiar este un actor wooooooooow.... mi se lipisera ochii de ecranul televizorului...si abia am reusit sa mi-i dezlipesc. ce mai incolo si incoace...mi se aburisera ochelarii. involuntar gandul mi s-a dus la acel cantec celebru: i`m too sexy...
dupa ce s-a terminat episodul...vreo ora am fost ca in transa. normal ca auzisem de el, ba il si vazusem prin niste reviste, dar il ignorasem cu gratie. nu mi se paruse deloc a fi cineva care sa-mi atraga atentia. acum, insa, il concureaza serios pe robbie. cred ca o sa dau un google serch...:d

miercuri, octombrie 18, 2006

ha! ce bine e sa fiu eu!!!

daaaaaaaaaaa!!!!!!! azi este ziua mea! trebuie sa fie..nu concep sa nu fie. nu admit ca cineva sa mi-o strice. orice atentat la integritatea fericirii mele va fi dur respinsa. asa ca...dragi sefi, colegi, prieteni, tata, mama si zgabeatza istorie cu nasul de glorie sa nu aveti tupeul, indrazneala si curajul sa ma agitati astazi. este o amenintare directa si absoluta. am ajuns la serv in pas de phoenix si aveam agatat in zambet tamp pe fata. daca dispare pana la sfarsitul zilei...bomba de la hiroshima e o nimica toata pe langa furia mea.
si acum sa trecem peste introducerea aceasta absolut directa si sa va spun ca in wk am ajuns, dupa secole de lupta si jertfa, la film. din intamplare, evident. si am vazut "casa de langa lac". film tipic american, romantic, previzibil...si totusi...am iesit usoara ca un fulg. mi-a creat asa o stare de bine, incat stateam cu roxana, ne uitam una la alta si zambeam de parca totul ni se intamplase noua personal. stiti senzatia aceia de purificare, cand te simti curat si nevinovat ca un prunc? o senzatie de seninatate, implinire si bucurie... nu mi s-a mai intamplat de nu mai tin minte.
si acum sa va povestesc ce am facut eu sambata cu una bucata perishoara, viitoare majora. alteta sa regala s-a prezentat la bucuresti, chipurile, ca sa-si ia diploma de la british council. si asta normal...dar, de fapt,...era pusa pe dezmat total: SHOPPING. am dormit vineri seara la rox si ramasese stabilit ca mandra sa poposeasca la mine la garsoniera pe la 10:20. zis zi facut...intrebare: ce facea donshoara la ora 10:20 a doua zi dimineatza??? in nici un caz nu era la garsoniera.
in fine..dupa multe ameteli, ne-am intalnit abia peste o ora. si-a luat diplomele si am inceput sa colindam magazinele: cocorul, unirea si plazza militari. nu va puteti imagina ce inseamna asta. sa stai sa intri in fiecare magazin. sa te uiti. sa stambi din nas si sa pleci mai departe. plazza m-a dezamagit total.
dar...mi-am luat revansa. hehehe...am intrat val-vartej la only, magazinul meu favorit. am fost preluata de o vanzatoare rapid de nici nu m-am prins ce s-a intamplat. asa ca i-am explicat ca bugetul este de 2 milioane, e vb de un cadou si ca donshoara se afla langa mine. moment in care descopar ca perishoara nu era disparuta.
ma invart in jurul propriei axe. nada. nici perishoara, nici rox. clipesc nelamurita si ies din magazin sa caut copchila minora inca. rox e majora, asa ca, dc o fura zmeul, astept cele 24 de ore regulamentare s-o aduca acasa individul, care ar avea, evident, si ochii vineti. dupa 5 minute de scrutare a orizontului, ma intorc nelamurita spre magazin: altetzele lor stateau in pragul acestuia si ma cautau. fusesera in magazin tot timpul. tre sa-mi schimb dioptriile ca nu se mai poate. in fine, iau problema in mainile mele capabile si comand ca un general de armata fuste si pantaloni trei sferturi. intr-un sfert de ora fata avea cadoul impachetat.
nu va povestesc la cat 9 jumate seara am ajuns la buzau. nici cum la 10 si un sfert ieseam din casa sa ne intalnim cu bogdana pe platou unde era concert morandi. am plecat apoi la baza si m-am incalzit cu o ciocolata calda, iar la 12 jumate eram acasaaaaaa...in patut.
obositor wk...
azi e ziua lu george, asa ca am convocat adunarea starilor generale si organizez o conspiratie la nivel de firma. va rog..sunt o maestra...
LA MULTI ANI, GEORGE!!!

luni, octombrie 09, 2006

faza 1 din show-ul demolarilor

dupa multe chinuri, amanari si amenintari, vineri tata anunta bomba: "vezi ca maine vin." pauza totala in capul meu de copil invatat sa sufle si in iaurt. in aceste cazuri, tragi aer in piept, te gandesti la niste prajituri cu ciocolata si iti propui sa suni seara pentru o confirmare solida.
plecarea de la serviciu s-a facut sub auspicii mai mult decat favorabile. proba: am ajuns ciuciulete acasa...dupa ce am facut un ceai dragutz, m-am asezat comod pe canapea, cu televizorul deschis si compu dat la maxim, sun de confirmare. tata era in pat, cam in toane proaste din pricina fratelui meu. "nu stiu. vedem maine dimineatza." ziceti si voi? cum sa nu te apuce unele si altele??? trec la aparat cu mamizu, care evident nu prea stia care e faza. tata style...dar am facut-o sa promita ca daca vin, vor suna.
dimineatza pe la 10 jumate suna telefonul cum ca au plecat. la ora 1...incepusera ca cada primele placi de faianta din bucutarie. la ora 5, cu 10 saci cu faianta pe hol in fata liftului, cu praf de-l taiai cu cutitu in casa...ai mei au iesit victoriosi, busola lor aratant directia buzau cu oprire la un anumit popas...iar eu am ramas in mijlocul dezastrului...
m-am asezat usor pe canapea, dar un nor de praf s-a ridicat instant. mi-am pus mainile in cap, dar... am aterizat in fata oglinzii si am tras niste praf alb in piep. am privit urat la ceea ce vedeam: un par capos si nesuferit, acoperit de zapada si privind sfidator. dupa acest prim catalizator de nervi, am constat ca vad cam in ceatza...si nu intelegeam. ok...plutea praful prin casa, dar sa ma uit pe geam si vad la fel, era deja prea mult. dupa ce m-am invartit nelamurita vreo 10 minute, incercand diferite modalitati de a privi, m-a pocnit: ochelarii meu erau acoperit de un strat subtire de praf. cum sa vezi bine????
am inceput apoi sa execut protocolul pentru cazuri de calamitate: spalat vase, sters, maturat, spalat pe jos..etc etc etc mi-a luat 2 zile. duminica la 6 m-am declarat victorioasa. deja nu mai puteam.
asa ca am sunat-o pe precios one sa ne vedem ca sa ii dau semintele de buruieni aduse cu dedicatie din franta. cum venea de la o prietena, cu matizul ei drag, a zis ca-mi face o vizita. in 5 minute eram dushata si imbracata. apoi am gandit ca e cazul sa ma duc sa iau si eu un suc. zis si facut. am dat sa ies pe usa. telefonuuuuuuul!!!!!!! da-i si cauta...pe masa, nu...langa tv...nope, ..pe pat, nici atat...in baie....nu nu nu...comp, imprimanta...oare bucatarie???? mnu...si imi pica ochii pe ce aveam in mana..cum poti atat de dus, dumnezeule?????????precios one a stat vreun ceas si am vorbit de tot, toate, toti...etc. s-a descurcat la parcare si iesire din curtea mea. putin face bine. prostii ca intotdeauna. asa ca ramane in topul preferintelor. oricum, mi-a facut bine sa o revad pe incredible one. tare mi-era dor de ea...
asa ca wk asta a fost unul plin de avant muncitoresc. sper sa nu se repete.

vineri, octombrie 06, 2006

cat de desteapta pot sa fiu uneori

toti cei care citesc acest blog ma cunosc personal, asa ca subiectul acestui post le este cunoscut. da, sunt o tipa foarte desteapta. uneori ma uimesc pe mine insami. dar simt ca se cere o exemplificare cat mai buna. nu de alta, dar au inceput sa-mi iasa vorbe. asa ca pregatiti-va...
saptamana aceasta am luat o decizie drastica. am hotarat sa-mi imblanzesc cu orice chip parul propriu si personal. stiti despre ce vorbesc: imblanzirea antenei parabolice din capul meu, a chestiei aleia capoase si nesuferite care seamana cu stapana. asa ca...dupa multa gandire, adica am vorbit cu mama la telefon 10 minute, am decis sa navalesc in magazin sa-mi iau o masca sau un balsam.
plina energie am inceput sa studiez toate tipurile de balsam s toate mastile din magazin. am dat la o parte cu dispret suveran tot ce se referea la parul uscat, subtire, cu carlionti si normal. asa ca am ramas sa aleg intre parul vopsit si parul gras. ma tenta foarte tare balsamul de la l`oreal care iti face parul sa luceasca precum oglinda...tare tentant. dar era pentru toate tipurile de par si al meu are un orgoliu deosebit in aceasta privinta.
apoi m-a lovit amintirea: mie nu-mi prieste decat pantene. asa ca m-am orientat rapid spre raftul pantene. aveam in mana doua balsamuri: unu negru - par gras- si unu rosu - par vopsit. ma gandeam chiar sa dau cu banul, dar am descoperit sa nu am nici o moneda. venisem numai cu hartia de 10 ron.
pana la urma, dupa ce am citit de 3-4 ori instructiunile de la fiecare, am decis ca dc tot am sampon pt par gras, e musai sa am si balsam din aceeasi categorie.
zis si facut. am ajuns acasa. folosesc balsamul, il dau jos din par si incerc sa pieptan claia. apoi intepenesc cu respiratia taiata. de data aceasta nu mai aveam o antena parabolica in cap. nu nu nu....devenisem punk-ista. orice incercare de modelare relativa a parului nu facea decat sa il aseze pe o verticala perfecta.
alexandra a ramas masca si a incercat sa diminueze catastrofa.
"Alina, balsamul pentru ce par este?"
" Pentru par gras ( ton plin de nervi)"
" Cumva este pentru volum?"
"Este pentru par gras... - in gand: cum sa fie pentru volum? -"
"Tu te-ai uitat ce scrie pe el?"
Am navalit in baie. EXTRA VOLUM
Va jur ca nu am vazut asta...scria par gras....

miercuri, octombrie 04, 2006

declar zi nula si neavenita

nu stiu daca ati constatat vreodata ca nu aveti nimic in cap. exact: nimic in cap. adica nu puteti gandi, nu exista nici macar o gramada de paie careia sa-i dati foc...nimic nimic. in plus..o durere cumplita de cap se insinueaza, apoi ocupa teritorii intinse, apasa pe acceleratie provocand o stare de nervi si proasta dispozitie. am incercat s-o iau cu binisorul si sa-i spun povesti, in speranta ca va adormi. dar ti-ai gasit. in acest moment tamplele mele tipa si cer schimbari radicale. asa ca mi-am zis sa urmez sfatul tatalui meu, un geniu nerecunoscut de catre contemporani, si care imi spune de fiecare data: "du-te in piata si schimba-l". capul, normal.
asa ca in lipsa de multe chestii, mai ales de minte...azi este declarata zi nula si neavenita.

vineri, septembrie 29, 2006

azi gandesc profund, dar nu foarte

uneori stau stramb si judec drept. stiti de cand imi doresc sa incep asa un post? imi da un aer mai intelectual, cum ca chiar as gandi uneori. dar pana acum nu stiam cum sa continui, asa ca, decat sa ma fac de ras, preferam sa aberez pe teme necunoscute. dar azi chiar am despre ce sa vorbesc.
dragi doamne si domnisoare, v-ati intrebat vreodata de ce exista tensiuni intre noi si barbati?
sa stiti ca pe mine ma fascineaza aceasta aparenta neintelegere intre barbati si femei. de ce barbatii pot si noi nu. de ce..de ce...
ceea ce ma fascineaza cel mare tare este insa modul lor de a gandi. sau mai bine zis..modul in care sunt invatati sa gandeasca. inca de mici sunt educati sa fie "barbati". "nu mai plange. esti barbat. barbatii nu plang." va suna cunoscut? stiti cine spune asta cel mai des? mama...care este o femeie. so..bazele viitorului barbat il punem noi. de noi depinde enorm cum va fi acest viitor barbat.
adica de ce sa nu invete sa mai si planga fara sa-i fie rusine? el nu om? nu are voie sa arate ca are momente de slabiciune? cand ii va rupe inima vreo mandra, trebuie sa se ascunda si sa dovedeasca ca e barbat, ca nu sufera. sincer...cred ca e o prostie. noi, fetele, putem plange pe umarul unui prieten, femeie sau barbat. ei de ce sa nu poata? sau poate o fac si noi nu stim.
mie mi-a placut dintotdeauna sa stau de vorba cu barbatii. sa stau si sa-i ascult. si stiti ceva? oricat de barbati de dau...tot noi avem putere mai multa asupra lor. ii putem distruge sau dimpotriva. femeia are cea mai mare influenta in viata unui barbat. ca mama, ca iubita sau ca prietena ( sa stiti ca se poate sa fii doar prietena cu un barbat) influenta noastra asupra barbatilor este imensa. faptul ca nu o recunosc e partea a doua. trebuie sa-si protejeze si ei orgoliul.
atunci de ce exista aceasta prapastie intre noi? pentru ca o cultivam cu mandrie. nici una din parti nu vrea sa cedeze din aparenta putere pe care o detine. femeile - puterea de a fi o eminenta cenusie, forta din umbra...desi recunosc ca s-au mai schimbat multe. iar barbatii nu ar ceda luminile scenei pe care evolueaza. le-a intrat in sange sa fie in fata si sa fie actor principal. din nou..recunosc schimbari mai mult sau mai putine, precum si exceptiile inerente.
pe de alta parte...aceasta "cearta" dintre noi si ei..este asa de funny. reprezinta sarea si piperul existentei noastre. viata ar fi atat de plictisitoare fara ei. stiti cum se spune: rau cu ei, rau fara ei. reciproca este valabila fara nici o contestatie.
sincer...va sfatuiesc sa stati de vorba cu barbatii care va ies in cale de-a lungul vietii. nu-i catalogati. ascultati-i cum vorbesc, parerile lor despre cat mai multe subiecte...si o sa aveti o mare supriza. pe langa faptul ca sunt oameni ca si noi, cu vise si sperante....veti simti influenta femeilor din viata lui.

joi, septembrie 28, 2006

o zi pe ritm de candy candy

stiu stiu..este o zi plangacioasa...am ajuns la serviciu si....cineva a avut tupeul, indrazneala si curajul sa ma lase fara internet. spuneti si voi! cata indrazneala!!! asa ceva trebuie pedepsit rapid si fara crutare. asta daca il descopar pe raul si nesuferitul care a facut asta...
azi am venit tzopaind la serviciu. tzopaind peste balti si bombanind soferii bucuresteni care aveau grija sa treaca special prin gropile mari si pline cu apa ca sa ne stropeasca. prevedeam o zi mai mult decat oribiloasa, plina de vesti proaste, chestii nesuferite etc.
dar cand am iesit de la metrou basarab..m-a izbit brusc si dintr-odata. pe fata mi s-a asezat un zambet larg. cred ca mi s-a luminat si chipul, pentru ca niste cucoane s-au uitat la mine cam ciudat. in fond nu aveam de ce sa fiu asa de fericita.
nu stiu daca mai tineti minte un anume desen animat difuzat dupa revolutie: Candy Candy. eu imi amintesc numai lucrurile importante din el. dar ceea ce am adorat la acel desen a fost cantecul de debut. vesel, copilaresc, inocent, strengaresc, care sugera toate poznele pe care le poate face un copil. ori de cate ori il auzeam imi venea sa tzopai de fericire. ma simteam un copil caruia ii venea sa imbratiseze pe toata lumea, sa rada si sa strige de bucurie.
nu am gasit cantecul sub forma de mp3, dar am descoperit un link unde exista si cantecul si versurile. si, ca atunci cand eram la liceu, sunt fericita, libera...
cand am iesit de la metrou, obosita, uda si nervoasa...mi-a sunat in urechi cantecul. nu stiu cum si de ce...dar a actionat ca un balsam pentru suflet. am ajuns la serviciu pe ritm de candy candy.

http://www.coucoucircus.org/da/generique.php?id=915

daca gasiti cantecul..va rog...nu ma ocoliti...

P.S. Am aflat cine a fost cel care mi-a asasinat netul si cine a fost eminenta cenusie...vor fi urecheati cu simt de raspundere...dupa fapte...

miercuri, septembrie 27, 2006

zambet de om ajuns la capat..oricare ar fi acela

It`s been a long road, getting from there to here.
It`s been a long time, but my time is finally near.
And I can feel the change in the wind right now. Nothing`s in my way.
And they`re not gonna hold me down no more, no they're not gonna hold me down.

Cause I`ve got faith of the heart.
I`m going where my heart will take me.
I`ve got faith to believe. I can do anything.
I`ve got strength of the soul. And no one`s gonna bend or break me.
I can reach any star. I`ve got faith, faith of the heart.

It`s been a long night. Trying to find my way.
Been through the darkness. Now I finally have my day.
And I will see my dream come alive at last. I will touch the sky.
And they`re not gonna hold me down no more, no they're not gonna change my mind.

Cause I`ve got faith of the heart.
I`m going where my heart will take me.
I`ve got faith to believe. I can do anything.
I`ve got strength of the soul. And no one`s gonna bend or break me.
I can reach any star. I`ve got faith, faith of the heart.

I`ve known the wind so cold, I`ve seen the darkest days.
But now the winds I feel, are only winds of change.
I`ve been through the fire and I`ve been through the rain.
But I`ll be fine ...


Cause I`ve got faith of the heart.
I`m going where my heart will take me.
I`ve got faith to believe. I can do anything.
I`ve got strength of the soul. And no one`s gonna bend or break me.
I can reach any star. I`ve got faith, faith of the heart.

luni, septembrie 25, 2006

dracsoru are chef de prostii


stiu ca dupa titlu credeti ca am luat-o din loc. ditamai fata si are chef de prostiutze. dar ce vreti, simt si eu nevoia sa mai ies din rutina. asa cum m-am laudat pana acum...;;) am o rokitza miam miam rau de tot..asa ca am hotarat sa ies la cucerit. nu stiu cum sa va spun... arata asa de intr-un fel anume..ca intorc eu capu dupa mine prin casa...:D
Acu de ce sa mint si modelul are partea lui de importanta...modestia nu-si are locul aici. ochii de un verde smarald, stralucitori si mari...plini de candoare, cu sclipiri diavolesti...nu are sens sa mai vorbim. sunt unici. trupul subtire de trestie mladioasa...=))
adevarul este ca in poza de mai sus arat binishor. imi place. dar meritul este mai ales al rochiei. o ador. imi trebuie un biju stralucitor...de un verde-negru..si deja..nu pot sa mai ies din casa ca ma fura zmeul de la poarta. ceea ce nu ar fi rau. hehehehe!!
am inceput ziua fenomenal. am stat 20 de minute la coada la posta, apoi inca 20 sa trimit un plic recomandat. apoi ajung pe la 10 fara 20 la serv siiiiii.........uraaaaaaaaaa........multiubita mea doamna, the lady of my heart iuli a adus must. asa ca am luat-o cu betivaneala de dimineatza. ce sa-i faci...e toamna. trebuie sa ne regalam si noi acum cat se poate. mai ales ca mustul este de sezon. trebuie sa fim fashion.
asa ca inceputul de saptamana este foarte promitator. sunt extrem de happy, un pic cam ametita de fericire, am zambet idiot pe fata..dar cui ii pasa? am asa un chef sa ies undeva...

vineri, septembrie 22, 2006

o saptamana ciudata si uimitoare

la sfarsitul acestei saptamani pot sa spun cu mana pe inima ca sunt o mama mandra de odorul ei. pentru cei care nu stiti, la mia piccolina (Alexandra) a intrat prima la master pe locurile bugetare. acum...ce sa spun...tre sa dea de baut si se cam fofileaza, dar pica ea la drum de seara..hehehe!!!
oricum, sunt intr-o permanenta stare de agitatie, care insa alterneaza cu stari de profunda lene si cadere de energie. de exemplu, marti am ajuns acasa, practic, daramata. si primul lucru pe care l-am facut a fost sa ma intind in pat. nu puteam nici sa ma tzin pe picioare. moment in care copilu, deja stresat si nervos pentru ca a doua zi avea examen la master, m-a luat la impins vagoane si mi-a tras o sapuneala de zile mari. m-a amenintat cu un regim crunt de ingrasat si m-a supravegheat cu ochii ingustati ( e o amenitare directa si absoluta cand face asta) sa vada ca mananc tot si mult. de ce sa mint..are picul ei de dreptate. asa ca sunt la regim de mancat mult si mult.
in rest..stres peste stres...cica intru in curatenie..dar nu se stie cand. strange bagajele, nu strange bagajele...asteapta telefon ca te sun la 10. e ora 11. si uite asa. spuneti voi daca e cinstit?
colac peste pupaza, azi-noapte iar am circulat pe acoperisuri. a, voi, nu stiti. well..in ultima vreme ma culc bine si ma trezesc daramata. asa ca alexandra a tras concluzia ca eu noaptea circul prin bucuresti si ma betivanesc fara ea.
azi noapte s-a intamplat din nou. culmea este alta. am visat numai fotbal. si nu orice fel de fotbal, va rog frumos... steaua-real madrid si steaua-lyon. toata noaptea am jucat fotbal. si va rog sa aplaudati rezultatele:
-steaua-real madrid: 9,7-0 - n-am inteles rezultatu, cred ca am combinat cu gimnastica
-steaua-lyon: 37 - 0

ceea ce m-a debusolat putin a fost faptul ca atunci cand s-au imbarcat in autocar cei de la real, am observat ca erau cu totii asiatici. in rest...am marcat intr-o veselie. :D e de la sine inteles ca dimineatza aveam febra musculara si nu puteam tzine ochii deschisi.
acestea fiind spuse, va doresc un wk fabulos si fara febra musculara!!!

luni, septembrie 18, 2006

o mutare cu schepsis

ieri a fost o zi plina de evenimente care mai de care mai wooow. am fost la agatat aspiratoare in unirii si am venit fara scopul vizitei. apoi au venit ai mei parinti si m-au dat peste cap. intru in curatenie. nu ca ar fi un lucru nasol. doamne fereste. dar pica relativement in cea mai proasta perioada cu putinta.
tre sa-mi caut gazda pentru o saptamana. si de unde sa iau eu gazda? in plus...exista si unele lucruri pe care trebuie sa le fac fara sa stie unii si altii. si mai apoi... nu am nici un chef sa deranjez cu prezenta mea. asa ca ziua de ieri a fost irosita cu folos in planuri strategice, argumentatii si altele asemanatoare pentru a-mi convinge parintii sa fac naveta buzau-bucuresti. sincer, nu stiu daca voi fi capabila sa fac fata fizic si psihic...dar la urma urmei e vorba de vreo saptamana. se putea si mai rau. asta e o incercare de incurajare care nu prea ma convinge la ora asta.
aseara cand a sosit si alexandra, am inceput sa aberam pe aceasta tema si pe altele asemanatoare. unele lucruri s-au spus serios, altele erau de-a dreptu pur si simplu...cum piccolina e cam bolnavioara, pe ea o inteleg. dar eu ce-am avut? sa fi fost chiar atat de plictisita?
este drept in ultima vreme am cam vegetat. am dormit in wk-uri mai mult decat mi-am putut imagina. nu am putut sa ma misc nici macar la o plimbare prin parc. ceva e in neregula? hm...trebuie analizata problema.
oricum...la orizont se ridica o mare problema. desi recunosc cu mana pe inima ca alexandra a venit cu o idee demna de luat in seama: o cura la spitalul 9...casa casa, masa masa...in bucuresti...la cum am aberat aseara or sa ne astepte cu covorul rosu si flori la poarta. asta zice ea. eu am dubii ca ne vor primi si acolo...am rezerve serioase in aceasta privinta. acolo vin oameni cu probleme usor de diagnosticat si de vindecat comparezon cu altetzele noastre.
well...ce vreti? se mai intampla...doar nu credeati sa sunt normala? ma simt insultata...

miercuri, septembrie 13, 2006

oficial imi merge bine

da da da...azi e o zi buna. o presimt. m-am sculat la 8 fara 5...am dormit bine, am visat si mai bine. ca imi pierdusem toti banii si ma ratacisem cautand baia mare. orasul, evident. cum la mine cand visez ceva se intampla de-a-ndoaselea, am tras concluzia ca tre sa-mi pice niste bani si nu o sa ma ratacesc cautand baia mare. de ce o caut, inca nu m-am prins.
trecand peste aceste aspecte minore, trebuie sa recunosc ca am nevoie obligatoriu o dieta de ingrasat. nu sa mananc non-stop si sa nu se intample nimic. ci o dieta clara, cu reguli - uneori ador regulile- si care sa duca la acumularea a 5 kg, atat de visate si dorite inca din clasa a 8-a. de aceea apelez increzatoare la fetili mele. nu se poate sa nu gaseasca o solutie si pentru mine.
in alta ordine de idei, am ajuns la concluzia ca ceva e in neregula. in cazul in care nu stiati tre sa introduc electronic niste afurisite de carti de vizita. ee..aici e aici. nu pot. ieri eram foarte mandra ca voi ajunge in sfarsit la un numar dragutz si rotund. m-am blocat la ...99. nu am mai putut sa mai introduc o singura carte de vizita. nici macar de ambitie. ce mare lucru una? sa ajung la ...00. poate reusesc azi...poate.
in rest..m-am mai luminat la fatza...ca eram daramata de nesomn. m-am refacut si sunt in verva...adik pericol maxim.
pazea ca sunt pusa pe fapte mari!!!!!!!!

luni, septembrie 11, 2006

un test de "maturitate"

nu stiu cand am facut un test care pretindea ca arata varsta psihologica pe care o ai in realitate. cert este ca rezultatul m-a uimit. cica am 34 de ani. am stat si m-am uitat indelung la cifra. era para. lucru extrem de bun, deoarece am observat ca anii pari sunt mult mai fericiti decat cei impari. probabil cei impari doresc un suflet pereche.
34 este un numar rotund, frumos, nu? nu e nici prea prea ( vb de tinerete), nici foarte foarte (vb de batranete). este fix pe la mijloc.
cand am ajuns la aceasta observatie, am inceput sa ma incrunt. ceva era in neregula. ce? tocmai faptul ca era pe la mijloc. de fiecare data cand ma incumet sa fac un test de orice fel nu ma aflu la extreme, ci la mijloc. sunt echilibrata. din acest moment incep sa ma enervez. adica ce vor sa spuna testele astea? ca eu nu am defecte? ca sunt perfecta? adica plictisitoare?
apoi am citit mai departe:"Ai multa energie si iti place sa te implici in multe activitati." mmmm.... probabil de-aia dorm in wk toata ziua si toata noaptea. ca sa-mi revin din activitatile din timpul saptamanii. cum care activitati? vi se pare floare la ureche sa aduni grupul de gagici@kondiment la masa? sa incerci sa impaci si capra si varza? sa le convingi ca a merge oriunde la masa nu echivaleaza cu a manca bine si a te simti bine? este pur si simplu extenuant.
"Esti echilibrata si realista." sa trecem peste. incep sa ma enervez profund.
"Nu esti foarte sociabila, dar faci parte dintr-un grup de prieteni si ai un cerc de relatii pe care incerci sa le mentii." adevarat la prima parte, poate la a doua si nu recunosc nimic la a treia.
asta chiar imi place: "Nu-ti plac foarte mult schimbarile, insa poti sa te descurci bine atunci cand acestea apar in viata ta." se aproba pozitiv. daca e ceva ce urasc in lumea asta, atunci acestea sunt schimbarile. mai ales cele bruste, fara avertisment, fara sa aiba bunul simt sa anunte cu 3 zile inainte ca sa ma obisnuiesc cu ideea.
"Increderea ta in cei din jur este limitata, stii sa le arati increderea ta, dar in acelasi timp esti pregatita si pentru dezamagirile care ti le-ar putea produce." adica? da, am incredere in tine, dar ma astept si la dezamagiri? hm...mda...in fond si persoanele de langa mine au defecte...deci nu sunt plictisitoare. da! da! da! se aproba.
"Respecti regulile si autoritatea pana in momentul in care ti se par irationale, iar atunci incerci sa le schimbi." hm..eu de obicei am alergie la autoritate. apreciez autoritatea care se impune pe nesimtite, pentru ca merita. dar...reactionez agresiv cand incearca sa mi se impuna cu forta. agresiv nu inseamna violent. exista agresiv...si exista agresiv.
nu exista nici o concluzie..pentru ca in fond si la urma urmei ce spune testu e doar o parte infima din personalitatea mea. de exemplu a omis caposenia, lenea crunta, orgoliu. adica tot ce reprezinta sarea si piperul unei personalitati bine dezvoltate.
va pupicesc...

vineri, septembrie 08, 2006

garderoba unei doamne sau domnisoare

trebuie sa intelegeti de la inceput ca insultele la adresa garderobei de catre o doamna sau domnisoara sunt la ordinea zile.
"nu am cu ce sa ma imbrac" reprezinta o acuza des auzita. degeaba saraca garderoba se uita la mormanul de haine din sifonier, degeaba priveste mustrator la hainele aranjate cochet si ordonat pe umerase, la colectia de pantofi... biata copila nu are cu ce sa se imbrace.
apoi....isi aminteste: asa este. fata spune adevarul. a trecut o saptamana de cand nici o bluzita nu a mai cunoscut ritualul intrarii sau cel al aruncatului. ceva este cumplit de in neregula.
intra in actiune cele mai de soi cercetashe: fusta de blugi, bluza cu imprimeu de leopard si sandalele cu toc cui. erau favoritele si se bucurau de increderea copilei. vestile aduse, insa, au starnit nedumerire. camera fetei era plina de cutii. mama alearga de colo-colo. vocea tatalui razbate pana in lacasul sacru al garderobei, iar cea a fetei se aude insistenta, acum cu un ton mai jos, acum cu un ton cam..strident.
apoi fustita rrrrrroz, cu imprimeu discret de flori de camp isi aminteste ca acum doua seri, bluzitza galbena a suferit o ofensa cumplita: a fost ascunsa privirilor de catre o haina neagra si urata si mare. tricoul de marinel a marturisit cu ochii plecati ca geaca de blugi a inceput sa-si ia nasul la purtare si sa aiba un comportament arogant de cand stapana a inceput sa o foloseasca inca de-acum 2 saptamani. faptul a fost confirmat de inca 8 bluzite, 3 fuste si 2 pantaloni.
panica a inceput sa se imprastie. nimeni nu mai stia ce sa creada, ce sa spuna. zvonurile, franturi de cuvinte auzite ici si colo au capatat o importanta deosebita. s-a auzit ca fata are de gand sa se lepede de toate bluzele si fustele si sa pastreze pantalonii. fusta neagra din catifea neaga faptul ca a spus ca maieurile inflorate vor fi daruite prietenei celei mai bune. spaima cuprinde categoria sus-amintita si celelalte bluze privesc cu mila si compatimire. stiu despre ce e vorba. prietena fetei este o distrugatoare de bluze. cu totii stiu asta.
brusc...toti indreapta ochii spre garderoba. aceasta tace calma. nimic nu pare a o tulbura. apoi vorbeste:
"A venit toamna!"
hainele par a nu pricepe nimic. apoi...un suspin de usurare se aude in spatiul acela sufocant. e bine. incep cumparaturile de toamna. totul este in regula.

marți, septembrie 05, 2006

eternul chin feminin

ieri a fost luni si, dupa un wk atat de destrabalant, am hotarat ca e cazul sa vin imbracata extrem de decent. fiind luata hotararea de cu seara, dimineatza am decis ca nu e cazul sa ma agit si am agatat niste blugi si o bluzitza dragutza foc. dupa indelungi negocieri, argumente pro si contra, mi s-a parut mai mult decat normal si obligatoriu - nu de alta, dar sa fiu asortata - sa ma cocotz pe una bucata pereche de pantofiori, noi nouti. frumusei rau de tot. cu toculet, botic rotunjor ca al unei codane gata sa fie sarutata. ce mai incolo si incoace...frumosi foarte.
am tzopait cu greu pe trotoarele sectorului 2 si 6, eram gata sa-mi rup gatul pe pavajul metroului, dar am ajuns intreaga, victorioasa si fara multe stricaciuni la serviciu. am plecat vesela sa incarc cartusele de la fax, dar...s-a produs inevitabilul. adoratii, iubitii, magnificii mei pantofi au inceput sa-si manifeste personalitatea. la intoarcere nu ma mai puteam misca de durere.
dar fetele mele au jurat ca vor face totul ca sa ma sustina psihic cu conditia sa merg la masa cu ele. argumentul forte: venea cristinutza cu noi. va dati seama ca nu se putea rata ocazia, asa ca mai schiop-schiop, mai "stati asa, fetele! am ajuns cu bine la city. m-am relaxat 50 de minute, dar chinul a fost reluat la intoarcere. cris statea langa mine si ma incuraja moral (10q 10q), cand trecem pe langa leonardo...sii...cris face remarca banala cum ca abia asteapta sa treaca pe la leonard0 ca sa-si mai ia o pereche de pantofiori.
fisa a picat cu zgomot. am intrat val-vartej (0, 5 m/sec) si direct la raionul adidasi. dupa jumatate de ora de bombaneli, am reusit sa gasesc niste adidasi negri cu dungi portocalii, singurii marimea 35. victorieeee!!!!
nu mai spun ca voi merge precum cutzu schiop macar o saptmana. dar ce-mi pasa? am pantofi si am adidasi. cine mai e ca mine??

P.S. Propun eradicarea lui Ludovic al XIV-lea din cartile de istorie. el a introdus in genele femeii tocul. el si inaltimea lui de 1,60.

luni, septembrie 04, 2006

un wk de dezmatz total

asa cum am promis revin cu vesti de la breaza.
am plecat vineri seara cu trenul de ora 6. un personal romanesc, tipic, plin de oameni care mai de care mai interesant. cert este ca dupa 2 ore jumate de mers am poposit in gara breaza. racoare, dar calm si proaspat...nu are sens sa va fac pofta. este abia luni. la iesirea din gara, cascand gura dupa masina alexandrei am avut o tentativa esuata de masurare a asfaltului. dar totul a trecut cu bine si cu hohote de ras.
odata ajunse acasa...am observat ca domnisoara Alma - una bucata catel cu pasiune pentru pantalonii musafirilor - era la culcare. fapt care m-a intristat peste masura. mama alexandrei ne-a pus la masa instant lucru extrem de placut pentru stomacelele noastre care erau in greva de multa vreme si protestau zgomotos. a urmat o mica barfa... despre una despre alta...small talk. si cel mai frumos lucru ever: somnuuuuuul.
pana la frumusetea care se numeste somn am admirat camera alexandrei, care nu exista acum un an si care e tare frumoasa. pe nuante de galben si maro...imi aminteste de anumite bomboane cu umplutura de crema de unt si alune. o, my gooooood!!
cum toata lumea stie cat de friguroasa sunt, alex a venit cu un halat imens, grooos, in care m-am infasurat precum japonezele in chimono. si era si albastru si pufos si maaaaaaare. i`m inlove. :d
dupa 12 ore de somn eram proaspata ca o petala de trandafir. am plecat la campina sa luam un cadou unchiului alexandrei. am cumparat o sabie si o butelcuta de vin rosu, demidulce, cabernet sauvignon. mmmmmmiam. am zarit in raft si niste busuioaca de la husi..dar nu era pentru mine cadoul..asa ca m-am abtinut. in plus...am depistat 3 sticle din rezerva statului de grasa de cotnari din 1984. nu metionez pretul..dar daca nu era alexandra...faceam prapad in buget.
dupa ce m-au extras cu greu din raionul vinuri, am intrat intr-un magazin, am inteles ca era magazinul alexandrei, unde donsoara sus-numita a avut tupeul si nerushinarea sa-si cumpere niste cizmulite...aiiileiii...3 milioane. si eu nu am avut dreptul la o grasa de cotnari din 1984... spuneti voi daca e cinstit....
ajunse acasa am facut un relativ prapad in bucataria familiei. de ce spun relativ pentru ca, daca ma iau dupa spusele doamnei,am mancat cat o pisica. adica o ciorba de verishoare, 2 chiftele cu mamaligutza (semana cu acea celebra mamaliga) si desert. o nimica toata, intelegeti.
ne-am retras la trandavit,mancat banane si ciocolata si baut suc, iar pe la 5 am iesit la plimbare pana la o prietena de-a alexandrei, o tipa super simpatica si haioasa. mi-am clatit ochii cu niste montaje de la fata de la absolvire...super frumos...normal era si robbie cu muzica pe acolo..:D m-am lacomit la niste cipsuri si cand am ajuns acasa am reusit sa uimesc pe toata lumea: ardei capiati - expresie furluata - , iaurt de visine si cas. combinatie mortala de distrus greatza.
seara ne-am dus la dicoteca. foarte instructiv-educativ. am fost stampilata pe mana, ca in vremurile de demult ale tineretii mele. in discoteca din breaza lucrurile se desfasoara astfel: in prima faza fetele danseaza si baietii privesc. pasamite sunt mai timizi. dupa 2 ore de clatit ochii si dovedirea mai multor sticle de bere, baietii isi fac curaj si incep sa danseze si ei. acum...fara suparare, dar ei asta pretindeau ca fac. dupa ce am studiat problema in toate felurile si pozitiile, am ajuns la concluzia ca dansul maimutei e din nou la moda. in fine, sa zicem sa muzica a fost ok. chiar bunutza. la 2 am plecat. am aflat ulterior ca a fost o retragere strategica. dupa 2 incepeau manelele si eu nu tolerez.
dupa un binecuvantat somn de 11 ore jumate, am reusit sa ma extrag, dar cu greu, din patut. afara era o zi...nenatural de frumoasa. am mancat - logic- si ne-am retras la o noua portie de trandaveala cronica. atat de cronica incat ma simteam fabulos.
seara la 9 jumate eram la bucuresti...si azi e luni. no comment...dar ce week-end...de vis...eh!

vineri, septembrie 01, 2006

ce mai vineri...

mi-e somn si lene. o combinatie bomba care se asorteaza cu ziua de vineri. mi se inchid ochii. din cand in cand se mai trezeste cineva sa ma scoata din amorteala. este drept ca ar trebui sa ma focusez pe anumite chestii, dar nu pot. am o ceatza deasa in cap si neuronii mei au luat o mica-mare pauza.
cu toate acestea nu pot sa nu remarc- o fac instinctiv, jur!- ca azi anumiti colegi arata bine de tot. probabil simt si ei week-endu-ul si sarbatoresc.
afara a dat soare -finally - si eu stau cu gandul la trenul de breaza, care e personal, si la frigul de acolo. daca la brasov statea sa ninga, va dati seama ce-i si la breaza. nici nu vreau sa ma gandesc.
alexandra m-a batut la cap pentru o tinuta de discoteca, iar iuli m-a urecheat putin pentru faptul ca nu prea ma indeamna inima spre destrabalare. dar, dupa unele negocieri, am ajuns la concluzia ca, daca ma transform in statuie din pricina frigului, vor avea grija sa fiu calare pe un cal negru si cu o katana in mana, ceva gen Mihai Viteazul. cum se imbina elementele astea nu ma intereseaza atata vreme cat ele exista.:d
am mancat iarasi mult prea mult si inca mi-e foame. nu-mi vine sa cred. am o banuiala ca e ceva in aer. oare ma pregatesc pentru hibernare si organismul cere sa fac niste rezerve pentru iarna?
voi avea un wk extrem de incarcat. minim trei sferturi va fi dedicat mancatului, pentru ca mama alexandrei si-a pus in cap sa ma ingrase. cica ea ar avea mai mult succes ca mine. sincer ma indoiesc, dar la urma urmei poate cine stie...never say never.
daca luni voi fi capabila ca ma rostogolesc pana la serviciu, promit sa va povestesc cum e la breaza.
week-end placut!!!

o perishoara talentata

azi este tare urat afara. mi-e somn de mor si tocmai mi-am terminat batonul de snickers. sper sa ma energizeze oleaca. ma gandeam sa va arat niste chestii tare frumoase facute de perishoara mea favorita, bogdana. recunosc ca in materie de chestii artistice bobitza ma complexeaza profund. este prea talentoasa, comparezon cu mine. in ultima vreme s-a profilat pe chestii de lemn, crengutze, flori nemuritoare. culmea e ca le face de placere. cand iesi la plimabre cu ea prin parc o si vezi cu ochii in patru dupa chestii dragutze: o crengutza mai nu stiu cum, o floare cu nu stiu ce culori, o piatra in nu stiu ce ape, forme etc. are si un tablouas cu nisip si scoici. dragutz foarte. in ultima vreme colectioneaza obiecte vechi: lampadare, un fier de calcat cu carbuni.

poate vi se par cam copilaresti, dar sa stiti ca necesita multa munca si imaginatie. daca vreodata aveti nevoie de ceva facut cu suflet...nu ezitati. merita.

joi, august 31, 2006

Tov. secretar de partid Maria lu Costica a lu Ciobanu

Nu stiu daca voi ati avut vreodata o mamaie mai woow ca Maria lu Costica a lu Ciobanu. eu am avut norocu. m-a luat sub aripa protectoare de la 1 an cand m-a educat in spiritul mananca orice si oricand, la naiba cu regimul de matza sclifosita de la buzeu. stateam la mamaia la buhoci cam o luna pe an. ce distractie pe capul meu!!! super tare!!! faceam baitza intr-o cada de metal (cred) neagra si acolo erau cele mai colorate baloane de sapun ever. eram vestita in tot satul pentru pasiunea de a plimba in cosulet puii de gaina cu deficiente de locomotie.
dar cel mai mult imi placea sa stau la magazin la mamaia la raionul incaltaminte si sa probez din 10 in 10 minute anumiti pantofi portocalii cu toc. nu de alta, dar mi se parea ca intre timp mi-a mai crescut piciorul.
colega de servici a lu mamaia, o doamna pe care nu o cunosc decat ca Chefcumatra - nume dat de mine-, intervenea pe langa mamaia cand vroiam nu stiu ce suc sau pix. eram fascinata de cantaritul zaharului si adoram mirosul din magazin. mi se parea cel mai frumos lucru cu putinta sa ma uit la mamaia cum punea uleiul in sticle pentru oameni. asta era o arta desavarsita si eram extrem de invidioasa.
tot Maria lu Costica a lu Ciobanu mi-a mijlocit intrarea la biblioteca satului. in gimnaziu-liceu eram in tranzitii adolescentine si adoram sa stau inchisa in casa dinainte-dinapoi si sa citesc teancuri de carti. spre exasperarea lu mamaia care venea si batea in geam si-mi striga tare, sa auda tot satul: " Da mai iesi afara, fata hai, ca esti alba ca branza! sa te mai vaza si pi tine soarele!" normal caposenia din mine invingea si eu taceam si citeam mai departe.
tot in acea perioada intrasem in zona mutismului, ceea ce o enerva pe mamaia care are o limbarita...aiiiiiiiiilei... dar nu-mi zicea nimic direct. facea aluzii catre ceilalti verisori: "Auzi, Andreea, ia zi-i mutalancei sa vina pana incoace." la adunat buruieni sau la scos cartofi imi faceam un titlu de glorie in a nu avea nici o reactie la glumele mai mult sau mai putin deocheate ale Mariei.
dar pana la urma sangele lu Maria lu Costica a lu Ciobanu a inceput sa iasa la suprafata. si prin anul 2 de faq deja eram in contre non-stop spre marea noastra bucurie. cand ii dau vreun telefon se stie clar ca vreau cu tovarasa secretar de partid, se stie clar ca ma ademeneste cu anumita mamaliga de 250 de melesteie, o anumita fasolica la ceaun si o anumita tochitura si este si mai clar ca la carul de bolostanci negre pe care le-a adunat din cauza promisiunilor neindeplinite se mai adauga minim inca una. ne intepam reciproc si nici una nu se lasa la replici, ca de..Maria e Maria...si alina e os din osul lu Maria.
azi Maria schimba prefixul cu 7 si se tine mai bine decat multe cucoane cu pretentii de la oras. e mamaia mea si o ador. este cea care ne-a educat pe noi, fetele, in materie de baieti: "Mama, incercati 100, dar ramaneti cu 1." este aceiasi Maria care, pentru a se marita cu tataia, si-a mintit parintii spunand ca este insarcinata si care nu a regretat niciodata aceasta minciuna. ce mai incolo si incoace: este Maria lu Costica a lu Ciobanu...unica.

marți, august 29, 2006

nuntile in moldova


eu am oroare de nunti. nu le suport. dar week-end-ul asta am fost la o nunta superba, cu niste miri miam miam. nunta a fost la campulung moldovenesc la o colega si prietena de faq, Stefus.
drumul a fost cumplit de obositor. am avut noroc ca am mers in grup cu niste prieteni, printre care mentionez pe nicoleta si pe manu( sau ema, cum preferati), viitori miri in octombrie. Biletele au fost obtinute cu greu si multe negocieri, deoarece aparent nu mai existau, dar spre marea mea usurare totul s-a terminat cu bine. aveam luni bilete dus-intors la cuseta. vineri seara eram foarte emotionata. eram boboaca in materie de dormit in cuseta, asa ca va imaginati starea de agitatie in care ma aflam. in plus nu mai fusesem vreodata in campulung. ne-am asezat confortabil pe la 9 si un pic in cusete. normal, dezamagire profunda: 6 "paturi", spatiu mai mult decat mic si ingust. foarte interesant. in plus in compartiment exista si una bucata baba la 75 de ani care a protestat zgomotos impotriva barbatilor si a amenintat cu blestemul impotriva bietilor oameni care deschideau fereastra in speranta ca vor putea respira vreun pic.
am stat de vorba si cu alti colegi care veneau la nunta pana pe la vreo 11 jumate cand ne-am retras la somn. o noua repriza de somn a urmat si la gazdele noastre din oras. personal am dormit pana pe la 3 dupa-amiaza cand a venit gazda sa ma trezeasca. trebuia sa mergem la mireasa acasa.
in jumatate de ora eram spalata si imbracata. machiajul s-a facut la mireasa acasa, ca si gatitul cu bijuuri, merci, alinutz. mireasa arata...intr-un fel anume. mult prea furmoasa ca sa fie descrisa in cuvinte. o sa pun poza sa vedeti. au urmat traditiile locului: cumpararea miresei, iertaciunea..etc etc.
la biserica am fost inspirata si m-am strecurat pe un scaun, asa ca am stat comod, tzopaind printre martori doar cand mi se parea ca pot face o poza mai dragutza. oricum nicole a fost mai fashneatza si a facut treaba si pt mine. cu totul a durat cam vreo ora cu plus.
am mers la restaurant pe jos. tare frumos este in oraselul cela provincial. numai flori, gradini. normal sosele cu gropi adanci...cunoasteti si voi farmecul unui oras mic din provincie.
petrecerea a fost tare frumoasa. moldovenii stiu sa se distreze. era una bucata mos care nu a ratat nici o fata. ne-a tzopait pe toate in ritm de sarba si perinita. distractie mare a fost si la brasoveanca. ador dansul asta. manu si nicole au fost belea...i-am filmat pentru posteritate.
a doua zi ne-am cocotzat pe munte si am cautat zmeura. din aceasta pricina muschii mei fesieri protesteaza de fiecare data cand ma misc. am vazut rarul si pietrele doamnei si am cules ultimul frag de pe anul asta. tare frumos o fo.
asa ca..nu mai trag nici o concluzie.
casa de piatra, stefus! frumosi mai sunteti impreuna!

vineri, august 25, 2006

oda unui copil nesuferit si obraznicos

draga piccola, acest post iti este dedicat. astazi e ziua ta si tu esti the greatest one ever. in acest context fabulos in care tu incerci sa ma ajungi din urma, trebuie sa recunosti ca in toti acesti ani de cand ne cunoastem nu ai reusit niciodata. dar iti admir perseverenta. voi depune toate eforturile sa te astept, chiar daca asta imi va pune rabdarea la grea incercare. nu e cazul sa te plangi cum ca esti nerabdatoare. stiu ca esti mai iute din fire decat mine. ba as putea spune ca deseori cam prea iute.
te-ai intrebat deseori cum de te suport cand tu, din punctul tau de vedere, esti rea si nesuferita. raspunsul: pentru ca atunci cand ai intrat in viata mea mi-ai adus mai multa bucurie decat oricare dintre prietenele mele. exceptie: bogdana. nu stiu cum te vezi tu, dar eu numai cand ma gandesc la tine si mi se aseaza un zambet larg si idiot pe fata si ma topesc ca o lumanare la soare. asta e..nu am ce face. mi-esti draga si atat.
stateam si ma gandeam intr-o zi...daca nu erai tu, nu as fi dat 2 licente, nu as fi avut o diploma de auditor intern (virtuala, normal) si, chiar daca in acest moment scorul este de 4-2 la diplome, astept inscrierea altor puncte in contul tau. asa ca vezi tu...datorita tie am ajuns si mai desteapta decat eram.
asa ca, draga piccolina, desi esti rea, nesuferita, razgaiata, esti cea mai grozava intre grozave. La multi ani, sa-mi cresti mare si slava tie ca existi!!! cu ocazia asta, pls, multumeste-le alor tai ca te-au facut, ca urata mai era viata fara tine.

mami tau

joi, august 24, 2006

o zi uimitoare - steaua, mon amour

astazi a fost o zi de joi atipica...am fost atat de fericita, de calma, de echilibrata. e ciudat...cred ca mi se trage de la vestile primite miercuri. sunt calma, desi ar trebui sa intru in panica direct. cred ca-mi este dat sa invat o viata. dupa ce am terminat masterul, am presupus ca pot sa-mi iau o mica vacanta. aiurea....trebuie sa pun din nou burta pe carte. am noroc ca-mi place. :d
oricum la moment savurez calificarea stelei. ma uit la stiri pentru ca nu m-am uitat la meci. acum recuperez totul. goluri, manifestarile suporterilor, interviuri etc. daca va intrebati de ce nu m-am uitat la meci, va pot lamuri rapid: din superstitie. recunosc ca am micile mele superstitii. aceasta e una dintre ele: niciodata nu ma uit la meciurile importante ale stelei. mmmm....nu radeti...ori de cate ori m-am uitat la meci...well...steaua incasa in cateva minute un gol. asta daca nu cumva manca bataie. de exemplu: am deschis aseara televizorul si am zis ca, dc ma uit un minut la inceputul meciului, n-o sa fie mare paguba. siiiiiiiiiigur ca da...in ce minut au dat belgienii gol? aud? si asta e un exemplu recent.
mai si alte defecte: pot spune, in ultima vreme cam des, scorurile meciurilor. imi aduc si acum aminte mutra alexandrei cand i-am spus cum o sa se termine finala cupei mondiale. si asta e nimic. deja piccola mai are putin si ma da afara din casa cand joaca steaua ca sa nu ma mai auda. nu se poate abtine sa nu intrebe, dar nici nu vrea sa stie...hehehehehe....
acum steaua a picat in grupa cu realul...aiiiiiii iaaaaaaa!!!!! promit sa ma focusez si sa uit cand joaca steaua, sa nu deschid tv-ul si sa nu am intuitii, care sperie lumea, in materie de scor. trebuie sa recunosc ca este enervant. :D
mmmm...trebuie sa gasesc meciul neaparat...eu ma uit intotdeauna la reluari...uf!
si inca ceva: sper ca rapidul si dinamo sa mearga mai departe. respect rapidul si detest dinamo, dar daca nu se califica promit sa le transmit numai energii negative.

miercuri, august 23, 2006

ah, barbatii!!! ah, femeile!!

zilele astea am fost atat de daramata incat nu am mai putut sa ma concentrez sa scriu ceva...nu am avut nici un chef. a fost o perioada de cumpana pentru mine si inca nu mi-am revenit. asa ca astazi voi aborda niste subiecte cat mai frivole cu putinta.
saptamanile astea am fost coplesita de nunti. pentru prima data i-am invidiat pe barbati la marele greu. este asa de simplu pentru ei sa se imbrace. nimeni nu se asteapta sa arate fabulos, sa atraga atentia in vreun fel. decat daca intr-adevar arata miam miam si atunci...hehehehe...se pune morisca barfelor in miscare: cum, cine si in ce fel. in cazul nostru, al doamnelor si domnisoarelor, este cu mult mai complicat.
99% dintre barbati se asteapta ca femeia de langa ei sa arate impecabil la o nunta, pentru ca astfel sa aiba cu ce sa se mandreasca, sa se umfle in pene. cand au femeie frumoasa langa ei, barbatii trag burta, intreapta cocoasa, pieptul in fata si le lipseste o pancarda care sa spuna: "uita-te la mine ce femeie am"...nu uita-te la mine ce bine arat...ci...uite ce femeie am...
normal ca exista si exceptii si voi recunoaste intotdeauna asta.exista..dar tare putine. daca gasiti o astfel de exceptie, va rog sa faceti 2 chestii f.f.f.f.f. importante:
1. pastrati-l ostatic intr-o rezervatie naturala si inmultiti-l pentru binele generatiilor viitoare
2. aratati-mi-l si mie sa-mi clatesc ochii.
revenind la chinul feminin trebuie insa sa recunosc ca ne-am facut-o cu manutza proprie si personala. din momentul in care femeia a descoperit ca pentru a atrage atentia unui barbat trebuie doar sa scurteze un pic rokitza sau sa-si agate chestii la gat etc etc, lumea a cunoscut in mod oficial termenul de concurenta. asa ca pentru femei nunta reprezinta un moment in care se poate fuduli cu toaletele care mai de care mai frumoase din punctul lor de vedere, accesoriile cumparate deseori cu bani grei.
barbatii sunt primii care se distreaza din aceasta pricina si, deseori, ii inteleg perfect. atunci cand nu prea te intereseaza cum arati, ti se pare ridicol grija pe care o au femeile fata de modul cum arata. tare as vrea sa am si eu aceasta atitudine, dar nu pot...se pare ca obsesia modului cum aratam ne-a intrat in gene. ne nastem si suntem educati cu ea. uf!

joi, august 17, 2006

joia si buna dispozitie

joia pentru mine este absolut groaznica. o detest si ma detesta. asa ca inca de dimineatza iau masuri drastice pentru combaterea fenomenului care in cazul meu are mai multe forme de maniferstare: cadere in putina cu melancolie, pesimism, primire de vesti proaste, lene cronica, nervi. uneori toate aceste manifestari isi fac aparitia impreuna..si atunci sa te tii zi proasta.
pentru combarea zilei de joi am mai multe optiuni care deseori rezolva macar o parte a problemelor. in primul rand ma imbrac cat mai sport cu putinta. este ziua in care nu ma veti vedea in rokitza, tocuri sau chestii sexicioase. sporty este perfect pentru ziua de joi. exceptiile intaresc regula.
apoi ma sprijin puternic pe muzica. este ziua muzicii cat mai zbantzuite. prefer muzica desenelor animate care ma bine dispune in cateva minute. normal, trebuie sa fie cantece optimiste, cu eroi care salveaza lumea si implicit si pe mine de la o cadere in deprimare totala. alaturi de desenele animate ma salveaza si ultraoptimistul "First day" din care nu ascult cu atentie decat refrenul. asa ca daca spune si altceva eu nu cunosc.
desi in aceasta zi oribiloasa incerc sa evit contactul cu oamenii, va dati seama ca pe fetili mele nu le pot rata. o mica pauza de tigara imi poate ridica gradul de optimism, uneori dublandu-l. iar pauza de masa reprezinta echivalentul unei nopti in discoteca cu un tip misto cu ochi verzi. merci, fetili.
un alt factor important pentru psihicul meu il reprezinta acel "neatza sexy!" care vine din zona design-ului. multumesc design-ului pe aceasta cale.
bineinteles ca mai exista si alte modalitati de a uita ca azi e joi. trebuie doar sa le descopar in momentele de criza maxima.
pup u si ne mai auzim....

miercuri, august 16, 2006

plecatul la servici si criza de dimineatza

am constat in aceasta saptamana absolut debusolanta ca este de-a dreptul chinuitor sa pleci la servici. nu pentru ca serviciul ar fi naspa. ci pentru ca trebuie sa ma concentrez profund sa ma imbrac. daca sculatul, spalatul, mancatul si machiatul acopera, sa zicem, 20 de minute (din acest punct de vedere sunt o rapidista convinsa), imbracatul dureaza cam jumatate de ora. dupa care intru in panica, arunc pe mine ceva si ies val-vartej.
in aceasta saptamana insa, am constat cu stupoare ca nu am nici o inspiratie la acest capitol spinos. cel putin astazi am fost absolut fenomenala. ma gandisem de cu seara (mare greseala) la costumatie. dimineatza am calcat frumos fustita, maieutzul sexicios...totul era superb.
a urmat prima greseala: utilizarea lady speed stick inainte de imbracarea cu bluzita aleasa. instinctul ne joaca cele mai urate farse. mai ales in zile atat de frumoase, cand te topesti la soare.
greseala numarul doi: extragerea sandalutelor de la domiciliul fortat unde le exilasem in timpul ploilor. aceasta actiune a dus la sifonarea iremediabila a fustei, ceea ce a provocat o criza.
am aruncat fusta si bluza si am navalit nervoasa in sifonier. am apucat prima bluza, care mi s-a parut mai colorata - incerc sa ascult sfaturile celor din jur care-mi spun ca pe mine ma avantajeaza culorile aprinse- si am aterizat in blugi, mai mult din instinct. da da da..acelasi instinct.
ca sa ma razbun, am hotarat sa ma dau cu rimmel si cu un ruj cat mai ochios. totul a durat cam 40 de minute, din care ultimele 10 au fost utilizate cu folos pentru actuala costumatie pe care o puteti admira, voi, cei care-mi sunteti colegi de serviciu.
maine o voi lua de la capat, dar sunt optimista. am supravietuit atata vreme...de-acum incolo totul este mult mai usor. in fond, am descoperit ce trebuie sa fac pentru o costumatie de succes: lasa totul in seama instinctului. nu da gres niciodata. in plus esti gata in 10 minute.
este drept si recunosc cu mana pe inima ca imi trebuie cam 20 de minute ca sa-mi mobilizez instinctul pentru ca acesta functioneaza cel mai bine in stare de stres. dar cui ii pasa? la vita e bella!!! si eu ma simt tare bine...
see u.....

marți, august 15, 2006

o zi fabuloasa de marti - intrare in scena

Hmmm..chiar daca nu-mi vine a crede...am un blog. ma depaseste total ce sa fac cu el, dar, tinand cont ca lumea spune ca sunt o tipa desteapta, o sa incerc sa ma focusez. sa nu va asteptati sa fiu vreo filosoafa sau sa cititi chestii ultra destepte pentru ca nu-s capabila de o asemenea concentrare.
este drept ca, daca ma iau dupa cum tresare alinutz bulinutz (colega de serv miam miam - recomand privitorilor) cand aude ca am idei, pot spune ca sunt o tipa creativa. este si mai drept...ca pentru a fi creativa trebuie sa fie o zi de marti, sa fiu bine dispusa si sa mananc multa ciocolata. va garantez eu ca nu ingrasa. chestia tine de legenda. dimpotriva intareste neuronii si stimuleaza creativitatea. imi pare rau, alinutz, stiu ca ai tresarit de spaima la vederea cuvantului creativitate. promit sa nu se mai repete scrierea lui.
oricum este prima zi de blog si cred ca e suficient ce am scris pentru a va face o idee. daca nu, o sa revin cu rectificari pe parcurs.